1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Dovezi subţiri împotriva lui Julian Assange

Procesul împotriva fondatorului Wikileaks, Julian Assange, care ar putea fi extrădat de Marea Britanie în Suedia, a intrat în cea de-a doua fază. Assange este inculpat de justiţia suedeză într-un presupus caz de viol.

default

Avocatul său spune însă că acuzaţiile fac parte dintr-un complot şi se teme că Julian Assange ar putea ajunge în Statele Unite. Washington-ul însă nu-l prea poate acuza de nimic, spun unii specialişti în drept.

Nimic altceva nu pare a-l speria mai tare pe Julian Assange ca o eventuală extrădare a sa în Statele Unite, unde fondatorul site-ului Wikileaks ar putea fi pasibil inclusiv de pedeapsa cu moartea sau o detenţie pe termen nedeterminat în închisoarea de la Guantanamo. Cel puţin asta susţin avocaţii săi, cu toate că, până acum, autorităţile americane nu au cerut extrădarea lui Assange şi nici nu l-au pus oficial sub învinuire pentru vreun delict.

"Paşi ofensivi"

Într-o primă reacţie la publicarea pe site-ul Wikileaks a peste 250 000 de documente secrete, secretarul de stat american, Hillary Clinton, declara că America face "paşi ofensivi" în direcţia tragerii la răspundere a celor care se fac vinovaţi de sustragerea de informaţii clasificate. Mai mult, procurorul general, Eric Holder, consideră că acţiunile platformei Wikileaks au periclitat securitatea naţională a Statelor Unite, expunând unor riscuri foarte mari vieţile americanilor.

Cu toate acestea, toate încercările americane de a-i intenta un proces lui Julian Assange au eşuat. Guvernul american a şi recunoscut recent că legea americană a spionajului, care datează din 1917, nu poate fi folosită ca pârghie juridică viabilă împotriva australianului. Altfel spus, diseminarea de informaţii secrete este "acoperită" de decizii anterioare ale tribunalelor americane, recte de legea privind dreptul la liberă exprimare. În acest sens, ministrul american al Apărării, Robert Gates, a declarat că ar fi o exagerare catalogarea acţiunilor Wikileaks drept o "ameninţare serioasă la adresa politicii externe a Statelor Unite". Mai mult, un raport întocmit de o comisie guvernamentală, a ajuns la aceaşi concluzie: "Informaţiile publicate de site-ul Wikileaks nu au produs aproape deloc daune Americii în plan extern".

Justiţia americană insistă

Şi totuşi, justiţia americană nu s-a dat bătută şi a cerut platformei sociale Twitter să pună la dispoziţia autorităţilor din Statele Unite datele personale ale şefului Wikileaks, Julian Assange, care ar fi "relevante pentru ancheta penală".

Deocamdată nu există însă nici un indiciu conform căruia Julian Assange şi caporalul Bradley Manning, cel care a sustras documente secrete americane şi le-a transmis server-ului Wikileaks prin intermediul unei conexiuni criptate, s-ar fi aflat în contact permanent.

Autor: Ralph Sina / Vlad Drăghicescu

Redactor: Rodica Binder