1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Două acorduri şi-o schimbare radicală

Avansurile Chinei comuniste făcute României şi altor state central şi est-europene încă nu sunt amplu dezbătute în presa apuseană.

În schimb ocupă în continuare spaţii ample victoria înregistrată de Rusia prin stoparea acordului de asociere a Ucrainei la UE .

Rhein-Zeitung din Koblenz explică triumful rusesc în chestiunea Ucrainei în termeni simpli. Spre deosebire de UE, „Kremlinul nu insistă ca regimul ucrainean să-şi pună în libertate adversarii politici”. A căror prezenţă după gratii asigură perpetuarea la cârmă a preşedintelui ucrainean Ianukovici.

La toate acestea se adaugă „promisiunea unui credit rusesc în valoare de miliarde care urmează să fie acordat la ţanc, înaintea anului electoral 2015”. Încât nu e greu de stabilit cine pierde. Potrivit ziarului german, „pierde UE. Căreia nu-i rămâne decât să critice Moscova şi să-şi menţină deschisă oferta unui acord de asociere cu Ucraina”. Un acord care, "în ciuda protestelor ucrainienilor, n-are nici o şansă să fie semnat".

Multe comentarii suscită şi semnificaţiile mai profunde ale deciziei SUA de a accepta semnarea altui acord. Unul care permite regimului fundamentalist islamic de la Teheran să continue să îmbogăţească uraniu, procedură necesară fabricării de bombe atomice.

New York Times, un ziar foarte apropiat de administraţia Obama, elogiază acordul, considerând că "nimeni" n-ar putea afirma că înţelegerea ar "spori insecuritatea în lume".

Nu puţini comentatori occidentali, israelieni şi arabi contrazic clar şi fără echivoc afirmaţia hazardată a ziarului new-yorkez. Cotidianul israelian, Jerusalem Post, de pildă, relevă de ce lucrurile stau cu totul altfel decât crede comentatorul american. Fiindcă „deşi Iranul a promis să nu depăşească o îmbogăţire a uraniului de 5%, centrifugele vor rămâne active, astfel încât ţara îşi va păstra posibilitatea de a produce material fisionabil necesar fabricării unei bombe atomice”.

Criticile premierului israelian Netanyahu, care a calificat semnarea acordului drept o 'greşeală istorică', rezervându-i ţării sale dreptul de a interveni militar sunt, deci, potrivit ziarului, "comprehensibile". În cel mai bun caz, „înţelegerea de la Geneva nu va face decât să frâneze întrucâtva programul nuclear iranian. Mai probabil este însă ca Iranul să poată să lucreze în continuare, în linişte, la fabricarea bombei, tocmai pentru că SUA şi alte naţiuni occidentale îşi închipuie că au obţinut un progres”, precizează cotidianul din Ierusalim.

Unii observatorii europeni de stânga nu împărtăşesc nici temerile israeliene şi nici pe cele arabe, sunite, şi nu cred că Iranul şiit şi fundamentalist-islamic „aspiră la dominaţia mondială”, după cum se exprimă The Independent”, de la Londra. Îşi freacă mâinile de bucurie şi comentatorii antiamericani, cei cărora grijile statului evreu, sau cooperarea americano-israeliană nu le sunt pe plac, precum şi cei care doresc o schimbare de paradigmă în politica externă a SUA.

Magayar Nemzet, un cotidian apropiat de cercurile guvernamentale de la Budapesta, consideră că acordul nuclear ar scoate în evidenţă că America ar „transpune tocmai o astfel de schimbare radicală în raporturile ei cu Orientul Mijlociu”. În ziar citim: „Washingtonul face eforturi să stabilească un nou status quo”. În prim plan s-ar afla, potrivit ziarului, „impunerea unor interese americane fundamentale”, precum şi „echilibrul dintre varii actori regionali”, care să înlocuiască „prezenţa exorbitant de scumpă, egomană, agresivă în zonă a Statelor Unite”.

Cotidianul maghiar nu arată nici urmă de înţelegere pentru temerile statului evreu, ameninţat nu odată cu genocidul de mai marii iranieni, ori pentru angoasele ţărilor arabe din vecinătatea Iranului. „Profitorii militanţi ai vechiului status quo, Arabia Saudită şi Israelul, ca să nu mai vorbim despre complexul militaro-industrial american cu tot cu serviciile secrete (ale SUA) se opun acordului cu Iranul, calificându-l dispreţuitor drept „o greşeală istorică”, se mai plânge ziarul maghiar, care prevede că presiunile acestora din urmă asupra administraţiei Obama vor continua să crească.

Şi ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung crede că acordul de la Geneva ar inaugura „o nouă realitate pentru Israel”, în măsura în care „America şi Europa sunt gata să dialogheze cu Iranul şi au renunţat la cursul confruntării cu regimul de la Teheran”.

Ziarul elveţian mai crede că ştie mai bine decât israelienii ce e mai bine pentru statul evreu, devreme ce afirmă că acordul ar fi "profitabil şi pentru israelieni dacă îi va împiedica pe iranieni să producă bomba atomică" şi dacă va contribui la amplificarea controlului asupra activităţilor nucleare persane. Dar şi cotidianul din Zuerich admite că înţelegerea nu elimină riscul ca Iranul să-şi poată construi bomba.