1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Dosarul nuclear iranian continuă

Mesajul rostit de ministrul Iranian de Externe, Manushehr Mottaki, la conferinţa pe teme de securitate ce s-a desfăşurat la Muenchen şi numeroase discuţii bilaterale nu au dus la o apropiere în chestiunile fundamentale.

default

Manouchehr Mottaki (dreapta) şi Carl Bildt (stânga)

Acesta a fost unul din punctele culminante ale conferinţei pe teme de securitate din capitala Bavariei: La ceas târziu, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, s-a confruntat direct cu omologul său iranian, Manushehr Mottaki, făcându-i pe ceilalţi participanţi să-şi ţină răsuflarea. Bildt a explicat încă o dată poziţia Uniunii Europene, aceea că Iranul are dreptul să folosească energia atomică în scopuri paşnice, având însă datoria să risipească temerile legate de programul de îmbogăţire a uraniului. Bildt a vrut să afle de la Mottaki de ce Republica Islamică îmbogăţeşte uraniu deşi nu dispune de un program nuclear civil dotat cu reactoarele corespunzătoare. "Iranul are exact un singur reactor care nici nu este complet în stare de funcţiune şi care este aprovizionat cu combustibil din Rusia. Cu toate acestea Iranul desfăşoară un program relativ complex de îmbogăţire. Acest aspect a dus, cum este şi firesc, la suspiciuni. De aceea ar trebui să fie în interesul Iranului să dea curs normelor stabilite de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, să sisteze procedeul de îmbogăţire şi să clarifice situaţia în cadrul prevederilor Acordului de neproliferare nucleară", a cerut şeful diplomaţiei de la Stockholm.

Solicitările imperative ale lui Bildt l-au impresionat însă prea puţin pe reprezentantul Teheranului. El fie a evitat să răspundă direct la întrebările ministrului suedez de Externe, fie a insistat că Iranul respectă prevederile dreptului internaţional. "Activităţile noastre sunt supuse inspecţiilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Vorbiţi despre suspendarea îmbogăţirii uraniului. Noi am făcut deja acest lucru vreme de mai bine de doi ani la solicitările comunităţii internaţionale şi care a fost rezultatul? La final ni s-a spus că nu avem voie să îmbogăţim uraniu", a spus Mottaki.

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, s-a arătat dezamăgit de discursul omologului său iranian, care a apărut surprinzător la Muenchen. "Mâna noastră rămâne întinsă, dar până acum apucă în gol. Dacă ar fi să fie adevărat că există o nouă bază de cooperare atunci vorbele Teheranului ar trebui să fie urmate de fapte", a spus Westerwelle.

Dat fiind că Iranul este ameninţat cu sancţiuni şi mai dure, dorite de administraţia americană, regimul teocratic este dispus la mici concesii. Astfel, Teheranul s-a arătat dispus să îmbogăţească în străinătate uraniul pentru reactorul său de cercetare. Bazele pentru această înţelegere au fost stabilite deja în octombrie anul trecut, a amintit Bildt, însă detaliile nu au putut fi clarificate fiindcă nu a mai avut loc nicio întâlnire între negociatori iranieni şi reprezentanţii ţărilor vestice. Bildt l-a chestionat pe Mottaki: "De ce nu este posibil să stabilim o întâlnire pentru a clarifica detaliile? Aşa ceva ar trebui să se poată stabili cu uşurinţă dacă se vrea restabilirea încrederii. Iranul are uraniu îmbogăţit la nivel inferior şi are nevoie de uraniu superior îmbogăţit pentru reactorul de cercetare de la Teheran. Noi putem ajuta aici, aşa încât cu toţii am putea avea de câştigat."

Rezolvarea acestui aspect nu este lipsită de importanţă, a considerat şi ministrul de Externe de la Berlin, Guido Westerwelle, chiar dacă este de importanţă secundară. "O înţelegere a Iranului cu Agenţia pentru Energie Atomică de la Viena privind reactorul de cercetare ar fi un pas important pentru stimularea încrederii între cele două părţi, dar nu ar putea fi un înlocuitor pentru negocierile care au ca scop obţinerea unor certitrudini cu privire la caracterul civil al programului nuclear iranian. Înarmarea nucleară a Iranului nu este acceptabilă pentru noi. Aceasta ar destabiliza întreaga regiune şi ar constitui o fatală slăbire a regimului de neproliferare a armelor atomice."

Poziţia lui Westerwelle a fost împărtăşită şi de James Jones, consilierul pentru probleme de securitate al preşedintelui SUA. Jones s-a arătat dispus să discute cu Iranul, la începutul mandatului său. "Uşa rămâne deschisă. Politica noastră se bazează însă pe teoria că înarmarea nucleară a Iranului, capacitatea sa de a înmulţi armament atomic sunt inacceptabile şi periculoase pentru omenire. Aceasta ar produce o cursă a înarmărilor în Orientul Apropiat şi Mijlociu", a spus reprezentantul Casei Albe.

Occidentul acuză Iranul că încearcă să tragă de timp şi ameninţă cu noi sancţiuni în cazul în care Republica Islamică nu face concesii.

Autor: Nina Werkhauser / Ioachim Alexandru
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu

Vă mai recomandăm