1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Dosarul „jaful secolului”: Procurorii amenință în taină politicienii implicați

Dezbateri parlamentare neconsistente despre miliardul de dolari furat din sistemul bancar al Republicii Moldova.

La dezbaterile parlamentare despre miliardul de dolari furat din sistemul bancar al Republicii Moldova, procurorul general interimar și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au evitat să răspundă la mai multe întrebări privind „jaful secolului” invocând „secretul anchetei”, iar șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) în genere nu a venit la dezbateri.

În cadrul audierilor, procurorul general interimar, Eduard Harunjen, a denunțat faptul că mai multe persoane prezente la dezbateri, în sala de ședințe a Parlamentului, ar fi încercat să obstrucționeze ancheta în dosarul „jaful secolului”, pentru că, spune el, „îi vizează în cel mai direct mod”. El nu a dat nume, dar a spus că ar putea cere în timpul apropiat Parlamentului ridicarea imunității unor parlamentari: „Acesta va fi subiectul altor ședințe de Parlament - atunci când va fi ceva probat”, a precizat Harunjen.

FBI, pe urmele hoților din Moldova

De asemenea, procurorul a confirmat că FBI a pornit investigații proprii după furtul miliardului de dolari din băncile moldovenești: „Guvernul SUA are competența de a investiga, în afara teritoriului său, toate tranzacțiile dubioase cu dolari. Am făcut comisie rogatorie cu FBI și am descris datele pe care le deținem. FBI s-a informat și a pornit investigații proprii”, a spus procurorul general interimar al Republicii Moldova.

Anterior mai mulți politicieni, avocați, foști angajați ai CNA și mai mulți angajați ai băncilor din Moldova au anunțat că au fost invitați în SUA unde au depus mărturii într-un dosar ce viza frauda bancară din Republica Moldova.

Doar 6,3% din bani au fost recuperați

La rândul său, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a anunțat că până în prezent au fost recuperate 833 de milioane de lei (aproximativ 41 milioane USD) din cele 14,12 miliarde de lei acordate de BNM (cu garanția Guvernului) sub formă de credite, celor trei bănci devalizate („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”), chipurile pentru a le salva de la faliment. Procentual, este vorba de recuperarea a 6,3% din creditul alocat.

Au mai rămas de recuperat 13,29 miliarde lei sau 93% din suma totală garantată de Guvern.

Guvernatorul a spus că ar mai fi posibilă recuperarea a 650 milioane de lei de la cele trei bănci (lichidate la insistența FMI) și că o parte din bani „se pare că se află în conturi legate de persoane din Moldova, dar nu pot fi identificate pentru moment”.

Sergiu Cioclea a menționat de asemenea că BNM a recepționat al treilea raport de la compania americană „Kroll”, angajată de autoritățile moldovene să investigheze celebrul furt și să recupereze banii. Potrivit guvernatorului, „Kroll” a descoperit că 2,9 miliarde de lei au ajuns Letonia, iar autorii fraudei bancare au folosit pentru tranzacții și două bănci din Rusia, pe care a evitat să le nominalizeze. Cioclea a spus că chiar și cei de la „Kroll” sunt uimiți de buna organizare a jafului - cu roluri foarte strict împărțite fiecărui membru al grupării. El a mai spus că săptămâna viitoare, la Chișinău va avea loc o întâlnire cu reprezentanții companiei „Kroll”, pentru a identifica metodele de recuperare a banilor.

177 de dosare penale „fâlfâie” în disperare

Potrivit procurorului general, Eduard Harunjen, până în prezent au fost inițiate 177 de cauze penale ce vizează celebra fraudă bancară: „Dosarele au tangențe cu demnitari de stat, angajați publici și oameni de afaceri”, a precizat Harunjen, fără a da nume. Totuși, el a spus că în comiterea fraudei sunt implicate: „grupul Gacikevici” (Grigorii Gacikevici a condus „Banca de Economii” în perioada 2004-2012 - se află în arest preventiv); „grupul Șor” (Ilan Șor este principalul suspect în dosarul „jaful secolului” – se află în arest la domiciliu); „cazul Caravita” (cu implicarea nașului ex-premierului Vlad Filat – ambii condamnați); „cazul Platon” (Veaceslav Platon a fost arestat în Ucraina și extrădat la Chișinău – se află în arest preventiv); „cazul Filat” despre care procurorul Harunjen a spus că are cea mai directă legătură cu frauda bancară, prin influențarea unor demnitari pentru a lua anumite decizii.

Dodon nu vrea să fie unealtă

Tot vineri, Parlamentul de la Chișinău a aprobat, cu 84 de voturi, un proiect de modificare a Constituției prin care șeful statului este abilitat cu dreptul de a numi procurorul general la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Conform noilor prevederi, candidatura procurorului general va fi selectată prin concurs de CSP și numit de președinte. Șeful statului va avea dreptul să respingă o singură dată candidatura ”în cazul unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către candidat a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selecţie a acestuia”. La propunerea repetată a aceluiaşi candidat, făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, preşedintele emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcţia de procuror general. Noul procuror general urmează a fi numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a mai candida la această funcţie. În prezent, acesta are dreptul la două mandate a câte cinci ani.

Numai că procedura de desemnare a noului procuror general a început cu mult înainte ca Legea Supremă să fie modificată. CSP-ul care funcționează acum a fost selectat în baza legii vechi (fără a avea în componență reprezentanți al societății civile, așa cum prevede legea nouă), iar acesta a demarat deja concursul de selectare a candidaturii noului procuror. A fost anunțat un concurs, la care, în ultima zi, și-au depus dosarele 6 candidați. Toți fac parte din actualul sistem și toți au un trecut dubios.

Președintele ales al Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon a declarat că nu are de gând să îndeplinească un rol formal în desemnarea noului procuror general și a cerut organizarea unui concurs repetat, în baza legii noi cu privire la CSP. El a menționat că în funcția de procuror general trebuie să ajungă o persoană necompromisă.

Finul oligarhului se răstește la Dodon

După ce Dodon a declarat că nu va promova în funcție pe niciunul dintre candidații înscriși în concursul pentru funcția de procuror general, președintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Vlad Plahotniuc (despre care s-a scris că ar controla majoritatea parlamentară), i-a amintit lui Dodon că numirea procurorului general de către președinte este o acțiune simbolică și i-a spus lui Igor Dodon ce riscă dacă se va împotrivi: „Îi atrag atenția d-lui Dodon să activeze în strictă conformitate cu legea. Preşedintele nu poate în mod arbitrar să dizolve Paramentul, dar Parlamentul în situația în care președintele încalcă legea, cu ușurință poate să-l suspende. De aceea îl îndemn să aibă grijă când face astfel de declarații”, a menționat Candu.

Igor Dodon a reacționat: „Președintele ales de popor poate fi demis conform Constituției Republicii Moldova numai de poporul țării prin referendum. Dacă președintele Parlamentului, Andrian Candu, vrea să mergem la un referendum național din cauza refuzului meu de a numi procurorul general din considerentele expuse anterior, nu are decât să îl inițieze. Noi suntem pregătiți...”, a declarat Dodon.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău