1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Dorin Drăguțanu a demisionat! „Alternative” politice pestriţe apar pe bandă rulantă

În Republica Moldova guvernarea încă nu a căzut, dar doritori de a specula pe nemulțumirea oamenilor și, eventual, pe votul lor de protest, pentru a prelua guvernarea în cazul anticipatelor, apar cam la două zile.

Sambătă, 19 septembrie, unioniștii au organizat un marș de protest - din centrul Chișinăului până la Televiziunea publică, cerând ca la TV să se discute despre avanatajele unirii Republicii Moldova cu România. Duminică, 20 septembrie, organizatorii protestului-maraton din centrul Chișinăului au organizat un „marș automobilistic” zgomotos. Iar luni, 21 septembrie, două partide pro-ruse de opoziție din Republica Moldova au anunțat că-și unesc forțele pentru a organiza împreună acțiuni de protest „fără drapele de partid, dar sub drapelul lui Ștefan cel Mare” contra guvernării corupte.

Lozincile coincid – demisia guvernării corupte

Liderul socialiștilor din Parlamentul de la Chișinău, Igor Dodon, a anunțat că a convenit cu liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi (primar de Bălți), să organizeze proteste non-stop, cu instalarea corturilor, în spațiul dintre Președinția și Parlamentul Republicii Moldova, începând cu 27 septembrie 2015.

Actualii manifestanți pro-europeni, adunați la chemarea Platformei civice „Demnitate și Adevăr”, protestează de 15 zile în fața Guvernului, sub drapelele UE. Deși se zvonește că între organizatorii din umbră ai protestelor pro-europene din centrul Chișinăului și planurile pro-rușilor Dodon și Usatîi de debarcare a puterii ar exista o legătură (unii chiar încearcă să acrediteze ideea că organizatorii sunt aceeași), liderii manifestației pro-europene au declarat luni că Dodon și Usatîi „nu au nici o șansă, deoarece ei promovează Uniunea Vamală” și că anume organizatorii protestelor pro-europene din centrul Chișinăului reprezintă „alternativa curată”.

Socialiștii cer „autodizolvarea Parlamentului, alegeri anticipate, modificarea Constituției la capitolul alegerii șefului statului (în sensul alegerii președintelui de către popor), demisia președintelui, demiterea guvernatorului Băncii Naționale, a procurorului general, a directorului CNA, președintelui Comisiei Electorale Centrale și a directorului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, precum și retragerea imunității parlamentare”. Revendicările socialiștilor pro-ruși aproape coincid cu cele ale protestatarilor pro-europeni din centrul Chișinăului.

Vor acționa „pe alte căi decât cele parlamentare”

PSRM a anunțat că dacă „solicitările și revendicările” lor nu vor „primi un răspuns din partea majorității parlamentare până pe 22 septembrie”, ei vor „purcede la activități” care le vor permite să-și atingă obiectivele „pe alte căi decât cele parlamentare”. La rândul său, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a anunțat că duminica de 20 septembrie a fost „ultima duminică liniștită” și că urmează să arate el ce înseamnă proteste adevărate.

„O să vedeți cum se protestează! O să vedeți mai departe... Acțiunile de protest vor fi pașnice”, a menționat Igor Dodon la conferința de presă.

Conducerea BNM și-a anunțat demisia

Revendicările protestatarilor au început să se îndeplinească de la sine. Luni, cu câteva ore înainte ca la Chișinău să ajungă misiunea FMI, pentru negocierea unui nou memorandum de împrumut, guvernatorul și prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu și Marin Moloșag, și-au anunțat demisia în cadrul unei conferințe de presă. Anunțul despre conferința lor de presă a apărut inopinat, după ce președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că a solicitat FMI o evaluare a acțiunilor Băncii Naționale a Moldovei în perioada când din sistemul bancar al țării s-a furat un miliard de dolari. Dorin Drăguțanu susține, însă, că el este cel care a solicitat o investigație a FMI.

Drăguțanu și Moloșag au menționat la conferința de presă că în ultima perioadă au fost presați public de către politicieni: “Motivul atacurilor este de a muta atenția de la cei care au furat. Ei speră că prin demisie vor reuși să găsească un țap ispășitor”, a spus Drăguțanu. „Cei care au furat, au exercitat presiuni să nu mă implic în situaţia de la Banca de Economii, iar acum cer demisia mea. (…) La fel de straniu este şi faptul că premierul Streleţ anunţă că preţul cerut de compania Kroll pentru a doua fază a investigației internaționale este prea mare. Guvernarea pur și simplu nu-și doreşte ca cea de-a doua fază a investigaţiei să fie continuată de compania Kroll. (…) „Insist ca investigația Kroll să înceapă cât mai repede. (…) Politicul a ținut Banca Națională în cui, a fost capturată de politic și acum învinovățesc BNM. (…) Politicienii ies zilnic cu declarații iresponsabile, privind cursul valutar (premierul Streleț a declarat la o emisiune TV că leul moldovenesc s-ar putea devaloriza până la 40 de lei pentru 1 euro, iar a doua zi s-a justificat spunând că a folosit o alegorie – n.n.), iar de vină este guvernatorul BNM. (...) Este un motiv impus de presiuni exercitate de unii politicieni. Ei au ales această cale murdară. (...) Atacurile politice asupra BNM trebuie oprite imediat. BNM nu trebuie să mai fie folosită ca un paravan de mușamalizare a furturilor. Vedeți, acum mă simt mai liber cu presa, am demisia deja dată președintelui Parlamentului și voi vorbi mult mai deschis. (…) În ceea ce privește vizita misiunii Fondului Monetar Internațional (preconizată pentru 22 septembrie – n.n.) – FMI nu negociază cu Drăguțanu sau cu altcineva, ci cu Banca Națională a Moldovei. Noi rămânem să asigurăm interimatul. Totuși eu cer ca politicienii să numească cât mai rapid un nou guvernator și vice-guvernator care să conducă BNM, dar totodată să urgenteze semnarea memorandumului cu FMI. (...) Odată cu demisia noastră, paravanul folosit de Banca Naţională a căzut. Vom vedea ce răspundere îşi vor asuma politicienii. Investigaţia Kroll va arată cine a furat banii şi cum, iar investigaţia FMI va arăta cum a funcţionat Banca Națională”, a menționat Drăguțanu la conferința de presă.

Marin Moloșag a spus că a fost dificil să-și prezinte demisia, atât din punct de vedere profesional, cât și personal, menționând că activează la BNM de când a absolvit studiile superioare.

Ce s-ar întâmpla dacă...

Într-un interviu acordat portalului anticoruptie.md, ex-ministrul Educației, Maia Sandu, care a criticat în repetate rânduri actuala guvernare pentru fapte de corupție și a numit Republica Moldova „stat captiv”, susține că viitorul Republicii Moldova este incert. „Sunt prea multe necunoscute pentru a face o prognoză. Totuși ne putem aștepta la două scenarii”. Conform primului scenariu descris de Maia Sandu, guvernarea reușește să obțină resurse minime pentru a ține situația sub control pentru un timp, inclusiv prin obținerea programului cu FMI, însă reformele vor fi cosmetice. Iar al doilea scenariu se bazează pe alegerile parlamentare anticipate.

Deputatul PL, Veaceslav Untilă, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, a postat luni un comentariu pe blogul personal în care susține că nu vede în culori roz perspectivele post-electorale ale taberei pro-europene, democratice în cazul unor posibilele alegeri parlamentare anticipate. „Abuzurile, escrocheriile și alte matrapazlâcuri care s-au făcut în perioada iunie 2013 – iulie 2015, când liberalii au fost ținuți departe de actul guvernării, nu au cum să nu-și spună cuvântul în cazul anticipatelor. În acest răstimp a fost furat miliardul, iar drept rezultat situația de pe piața valutară a luat-o razna, s-au majorat tarifele la unele servicii și prețurile la unele mărfuri și produse. Tot în acest interval, mai exact, de la finele lui 2014 până la jumătatea lui 2015, integrarea europeană a fost mai mult mimată, iar instituțiile statului, în loc să se dezvolte ca instituții democratice, aflate în slujba cetățeanului, au devenit și mai dependente de factorul politic”, argumentează politicianul. În opinia sa, „toate acestea au știrbit serios din imaginea unor partide declarate democratice și proeuropene, sporind, cel puțin teoretic, șansele partidelor de centru-stânga”.

Vă mai recomandăm