1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Dominoul est-european

Vecinii defunctei URSS și fostele republici sovietice scăpate din ghearele Kremlinului se tem de ce va urma după referendumul din Crimeea. Chiar și sateliții dezertați în NATO ai Rusiei își fac griji.

default

"Există temerea că situația ar putea deveni contagioasă”. Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, este în centrul atenției analizelor post-referendum din Crimeea, observatorii folosindu-se de acest extras dintr-un interviu pe care șeful diplomației de la București l-a acordat agenției Associated Press. O istorie de experiențe triste cu vecinul rus, marcată de numeroase invazii, crizează, oarecum, națiunile din Europa răsăriteană, pe fondul evoluțiilor din Ucraina.

Surse de la Chișinău scriu că liderul autonomiei găgăuze din Republica Moldova, Mihail Formuzal, pleacă, pe 25 martie, la Moscova, unde va fi primit de președintele rus Vladimir Putin. Dacă informația se confirmă, putem garanta că bașcanul turcilor ortodocși din sud-estul Basarabiei nu a fost invitat la o cină cu rugăciune în capitala fostului imperiu sovietic. Și o delegație a legislativului regiunii autonome are programată o vizită la Moscova - scopul declarat de oficialii de la Comrat, citați de publicația online deschide.md, fiind „verificarea calității unor vinuri fabricate în Găgăuzia”.

Odată transpus în practică episodul Crimeea, orice scenariu este deschis. Putin poate fi tentat să sară în ajutorul altor comunități rusești și să le convingă să inițieze referendumuri secesioniste - nu doar în zona conflictului înghețat din Transnistria, ci și în Găgăuzia, Abhazia sau Osetia de sud, după cum scrie, într-un comentariu publicat, la București, de Hotnews.ro, diplomatul Valentin Naumescu. „Revizionismul teritorial”, comentează autorul, „pare un proces resurgent” sub diverse forme: iredentism, enclavizare, separatism sau autonomie teritorială.

Multă lume, la Chișinău, se teme că Moldova poate fi absorbită în vâltoarea acestui conflict, iar agenția Associated Press amintește că nici Polonia nu a fost lăsată fără garanții verbale în preajma agresiunii naziste - dar nici Franța, nici Marea Britanie nu au trimis trupe, în 1939, când Hitler a trecut la fapte. Istoria alimentează, așadar, scepticismul moldovenilor, pentru care trupele Moscovei sunt la nici o zi depărtare. Chiar polonezii sunt cei ce îndeamnă la circumspecție, inclusiv pe aliații cu documente de solidaritate semnate în virtutea prevederilor tratatului nord-atlantic. Președinta lituaniană Dalia Grybauskaite avea, luna trecută, la summitul de urgență al UE, o altă părere: „Doamne ajută! Doamne ajută că suntem de zece ani membri NATO!”. Alianța, crede Michal Koran, de la Institutul pentru Relații Internaționale de la Praga, „va ieși consolidată după incidentul ucrainean”. În același ton a vorbit și Corlățean în interviul acordat AP: decizia NATO de a trimite avioane de supraveghere în Polonia și România „previne tensiunile la nivel regional și garantează securitatea statelor membre”.

Până atunci, însă, Occidentului i se va întoarce în plină figură „cazul special” Kosovo, remarcă Valentin Naumescu. E drept, Occidentul - ca și România, de altfel, ca și Moldova - nu recunoaște referendumul din Crimeea. La fel de drept e, însă, că nici Nicolae Ceaușescu nu a recunoscut tribunalul care l-a judecat. Da, dar Occidentul dispune de instrumentarul sancțiunilor economice, la care va recurge pentru a pedepsi Rusia. Tocmai de aceea - și, probabil, pentru a-și consolida indepenedența energetică față de Moscova - gigantul german RWE, principal furnizor de energie într-o mare parte a Republicii Federale, și-a vândut divizia de extracție a materiei prime din bazinul Mării Nordului unui fond de investiții din Luxemburg, Letter-One, aflat sub controlul lui Mikhail Fridman, locul patru în ierarhia celor mai bogați oameni din Rusia, și a partenerului ucrainean al acestuia, German Khan, co-acționar al gigantului financiar-economic Alfa Group. Tranzacția valorează 5,1 miliarde de euro, omul de afaceri rus cumpărând în acești bani și datoriile subiectului achiziției.