Doi vecini indiferenţi

În fiecare an, pe 2 iunie, la ora 12:00, sirenele din Bulgaria se fac auzite timp de un minut. Totul încremeneşte până când sunetul lor se stinge. E modul în care bulgarii îşi comemorează eroii căzuţi pentru independenţa ţării. În fruntea lor s-a aflat poetul Hristo Botev. În timpul luptelor, pe 2 iunie 1876, trupele de ocupaţie turceşti l-au nimerit cu un glonţ.

Cu doar câteva săptămâni înainte, cel mai mare poet al Bulgariei se întorcea din exilul petrecut în România. Tot pe atunci, Botev şi membrii detaşamentului său preluau controlul asupra navei de pasageri austro-ungare "Radezky". Cauza nobilă şi maniera ireproşabilă în care Botev şi camarazii săi, deghizaţi în grădinari, au explicat căpitanului ambarcaţiunii motivele politice ale acestei acţiuni au rămas în istorie. De pe Dunăre, revoluţionarii au debarcat la Koslodui pentru a elibera poporul bulgar de sub "jugul otoman".

Ocazionalul conflict teritorial de la sudul Dobrogei, cu privire la Balcic, precum şi răscoala eşuată a lui Botev se numără printre puţinele evenimente istorice care îi leagă pe bulgari de români. Perioade îndelungate cele două ţări vecine nu se sinchisesc una de alta. Nici măcar aderarea comună la UE, în 2007, nu a schimbat lucrul acesta.

Tipic pentru politica de vecinătate nu tocmai apropiată dintre cele două ţări este amânarea construcţiei celui de-al doilea pod peste Dunăre, între Vidin şi Calafat. "Cel mai bun vecin al României este Marea Neagră", se spune în regiunea de la nord de Dunăre.

Corupţie, sărăcie

La o privire mai atentă, similitudinile dintre cele două ţări sunt mai evidente decât contrastele. Chiar dacă, formal, ambele au îndeplinit criteriile de aderare, au existat destule voci care au afirmat că, politic şi economic, Bulgaria şi România încă nu sunt "coapte" pentru Uniunea Europeană. În următorii trei ani, tensiunile dintre Preşedinţie şi Guvern în România, respectiv seria scandalurilor de corupţie de la Sofia, au confirmat temerile celor care s-au opus acceptării celor două state în clubul celor, pe atunci, 25.

Ambele sunt cele mai sărace ţări din comunitate, iar sistemele administrative ineficiente şi practicile corupte împiedică dezvoltarea economică. După publicarea raportului din martie, Comisia Europeană a atras din nou atenţia că Bulgaria şi România nu fac paşi semnificativi în direcţia combaterii corupţiei şi a criminalităţii organizate.

Actuala criză economică şi efectele nedorite ale globalizării se resimt în ambele state în acelaşi fel: după câţiva ani de dezvoltare economică şi rate de creştere de până la 8% din PIB, pentru a putea menţine bugetele sub control, guvernele Borissov şi Boc au ajuns să adopte măsuri de austeritate nepopulare.

Încredere în UE

Mii de români au protestat în luna mai faţă de politica guvernului de la Bucureşti. Salariile bugetarilor s-au redus cu 25%, TVA-ul a crescut cu cinci procente. "România trece prin cea mai gravă criză economică din ultimii 60 de ani", a afirmat Emil Boc pentru a-şi justifica deciziile. "Dacă nu reducem cheltuielile, deficitul bugetar va ajunge la 9,1% din PIB. În aceste condiţii, împrumutul de care am avea nevoie pentru plata pensiilor şi a salariilor va fi de 11 miliarde de euro", a mai spus premierul. În ciuda aplicării măsurilor de austeritate, deficitul României tot mare va fi, iar ţara tot are nevoie de împrumuturi externe.

"Bulgaria stă cel mai bine din Europa şi nu are nevoie de ajutor".

În aprilie, premierul bulgar Boiko Borissov i-a uimit pe toţi cu această afirmaţie. De fapt, şeful guvernului de la Sofia făcea o comparaţie care viza criza financiară gravă în care se zbătea Grecia şi numărul mai mare de împrumuturi de care avea nevoie România. Într-adevăr, cu un deficit bugetar de doar 3,8% în 2010, Bulgaria stă relativ bine faţă de România sau alte state europene. Totuşi, în iunie, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Oli Rehn, a afirmat că are "îndoieli serioase" vis-a-vis de datele prezentate de către ministrul bulgar al finanţelor, Simeon Diankov.

Speriată de exemplul Greciei care, ani la rând, a prezentat rapoarte cosmetizate Comisiei de la Bruxelles, Olli Rehn a anunţat că va trimite câţiva experţi ai Eurostat (Institutul European pentru Statistică) la Sofia. Astfel, Bulgaria s-a transformat în prima ţară membră a UE ale cărei date sunt verificate la faţa locului. Decizia comisarului european nu a generat critici. Dimpotrivă, bulgarii au mai multă încredere în instituţiile europene ca în propria administraţie.

În încercarea de a ţine în frâu bugetul, cabinetul Borissov a anunţat şi adoptat - în ultimele luni - măsuri anti-criză. Cu toate acestea, experţii critică lipsa de orientare a executivului bulgar şi nu exclud posibilitatea ca Bulgaria să ajungă în "spirala elenă". Printre altele, susţin ei, aparatul administrativ este prea greoi, iar sistemele sanitar şi social necesită reforme.

Autori: Frank Stier/ Claudia Ştefan
Redactor: Medana Weident