1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Dodon se grăbește la cârmă, dar își pierde atribuțiile pe drum

Socialistul Igor Dodon acuză guvernarea că ar tergiversa intenționat învestirea sa în funcție, pentru a obține promulgarea unor proiecte de către actualul președinte Nicolae Timofti, pe care el nu le-ar promulga.

Între acestea, Dodon a menționat majorarea vârstei de pensionare (asupra căreia insistă FMI), învestirea unui nou procuror general (agreat de actuala guvernare) și deschiderea unui Oficiu de legătură al NATO la Chișinău.

Președintele ales Igor Dodon a spus că nu ar permite ca procurorul general să fie numit din rândul candidaţilor înaintaţi, despre care a spus că „nu merită această funcţie”.

Igor Dodon vrea să țină discursul televizat de Revelion

Oficial, validarea rezultatelor alegerilor întârzie din cauza contestațiilor examinate în judecată după alegerile din 13 noiembrie 2016. Legat de aceasta, Dodon spune că Maia Sandu, contracandidata sa la alegerile prezidenţiale, intenţionat depune recursuri în instanţele de judecată în ultima zi pentru ca procesul să se întindă cât mai mult posibil, iar Curtea Constituţională să întârzie convocarea şedinţei de validare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale.

Curtea Constituţională a reiterat că decizia de validare sau invalidare a alegerilor va fi luată numai după examinarea tuturor contestaţiilor în instanţele de judecată.

Conform calculelor lui Igor Dodon, învestirea sa în funcţie nu trebuie să aibă loc mai târziu de 26-27 decembrie. Aceasta ar însemna că tradiționalul mesaj televizat de Revelion va fi rostit anul acesta de președintele pro-rus ales.

Deschiderea Oficiului NATO la Chișinău - o certitudine

Marți, Nicolae Timofti a înaintat Parlamentului spre ratificare proiectul de lege cu privire la deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chișinău, iar documentul ar urma să treacă procedura legislativă săptămâna aceasta.

Premierul Pavel Filip și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, au semnat acordul, la Bruxelles, la 29 noiembrie.

Președintele Timofti consideră că deschiderea la Chișinău a unui Oficiu de Legătură al NATO „constituie un pas important, oportun și semnificativ în contextul modernizării politice a statului și în relațiile Moldovei cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, cu menţinerea statutului de neutralitate al ţării”.

Dacă va fi ratificat de Parlament, Acordul privind deschiderea Oficiului NATO la Chișinău ar urma să fie promulgat și de președintele țării. Președintele ales, Igor Dodon, a declarat că din moment ce el va intra oficial în funcție, se va opune unor astfel de tentative. De aceea, crede Dodon, „guvernanții și occidentalii s-ar grăbi să realizeze unele proiecte de apropiere de NATO” în perioada cât Nicolae Timofti mai este președinte.

În legătură cu aceasta, Nicolae Timofti a menționat într-un comentariu că „nimic nu afectează acum mai mult neutralitatea Moldovei decât armata Federației Ruse care se află pe teritoriul Republicii Moldova, contrar voinței noastre”. Președintele s-a arătat sigur de faptul că deputații vor ratifica în scurt timp Acordul cu privire la deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chișinău.

La nivel parlamentar, însă, există anumite reţineri. Din actuala majoritate parlamentară, controlată de PD, fac parte şi 14 ex-comunişti cunoscuți pentru atitudinea lor ostilă față de NATO. Unul dintre ei, Artur Reșetnikov, a spus că cei 14 încă nu au decis dacă vor vota sau nu.

Totuși, proiectul are toate șansele să fie ratificat cu voturile liberal-democraților din opoziție. Liderul fracțiunii PLDM, Tudor Deliu, a dat asigurări că deputații liberal-democrați vor vota pentru ratificarea Acordului cu NATO și că există o poziție consolidată a fracțiunii în acest sens.

Guvernarea crede că odată înfiinţat, Oficiul NATO va ajuta Chişinăul să comunice cu NATO pe chestiuni legate de reformarea sectorului de securitate şi apărare, elaborarea documentelor strategice pentru reforme, combaterea mai eficientă a ameninţărilor de tip nou cum ar fi cele cibernetice. Ministerul de Externe de la Chişinău spune că acordul privind înfiinţarea acestui Oficiu nu contravine cu nimic prevederilor constituţionale privind neutralitatea Republicii Moldova.

Iar ministrul moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a spus că „acest Oficiu va simplifica legătura Moldovei cu statele membre NATO, care ne ajută cu consultanţă şi expertiză. Scopul e să sprijine armata naţională şi să asigure legătura între autorităţile statului şi ţările membre NATO”.

Un alt argument pentru deschiderea Oficiului NATO la Chișinău acum ar fi, potrivit presei, că NATO şi-a plănuit deja cheltuielile pentru inaugurarea lui, iar dacă Chişinăul n-ar reuşi să definitiveze procedura în cele câteva săptămâni rămase până la sfârșitul anului, asta ar însemna că proiectul s-ar amâna pe o perioadă nedeterminată sau poate chiar ar dispărea de pe agenda NATO.

Parlamentul îl lasă pe Dodon fără atribuții

Deși pentru prima dată în ultimii 20 de ani șeful statului a fost ales, la 13 noiembrie, de către popor (nu de Parlament ca până acum) și chiar dacă președintele are și așa atribuții limitate, parlamentarii se grăbesc să-i mai reducă viitorului președinte din atribuții.

Un grup de deputați din majoritatea parlamentară a propus o inițiativă legislativă ce prevede ca Serviciul Pază și Protecţie de Stat, care se află în subordinea Președinției, să treacă în cea a Serviciului de Informații și Securitate, iar la rândul său, acesta din urmă să treacă în subordinea Parlamentului. Astfel, toate deciziile vor fi luate de directorul SIS, care va decide şi acordarea pazei de stat pentru demnitari, lucru pe care până acum îl făcea preşedintele.

„Gândul că poporul a ales un președinte antioligarhic le dă fiori exponenților majorității parlamentare. Frica de un președinte al poporului îi face să recurgă la trucuri la limita legii pentru a fura din atribuțiile șefului statului”, a reacționat Igor Dodon.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău