Doar o treaptă mai desparte Moldova de dictatură | Moldova | DW | 02.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Doar o treaptă mai desparte Moldova de dictatură

Republica Moldova se îndepărtează de democrație cu pași mari. Pentru prima dată în istoria clasamentului „Democracy Index”, Moldova este retrogradată până la statutul de țară cu „regim hibrid”.

Potrivit „Indicelui anual al democrației 2017”, elaborat de „The Economist”, Moldova ocupă locul 78 (din 113 țări evaluate) cu un indice al democrației de numai 5,94. Din 2006 până în 2016, Republica Moldova s-a numărat printre țările cu „democrație deficitară”. În 2017 însă, a fost retrogradată până la „regim hibrid”. Potrivit raportului, într-un stat cu regim hibrid, alegerile nu sunt libere și corecte, guvernările pun presiune pe oponenții politici, justiția nu este independentă, corupția este în floare, iar jurnaliștii sunt supuși presiunilor și hărțuiți”.

„Democracy Index” clasează țările în funcţie de puterea regimului democratic, determinată în baza a cinci categorii: alegeri libere şi corecte, libertăţi civile, funcţionarea guvernului, participare politică şi cultură politică. Indicele clasifică țările în patru tipuri de regimuri: democrațiile complete, democrațiile deficitare, regimurile hibride și regimurile autoritare.

Mai grav decât sub regimul comunist!

Moldova nu a coborât atât de jos nici în cei mai „negri” ani ai democrației (2008-2009), când guvernarea comunistă, detestată de atunci, încerca să-și asigure rămânerea la puterea prin restrângerea libertăților. În cele din urmă a fost dată jos prin proteste stradale violente.

Libertatea de exprimare a avut un rol determinant la întocmirea „Indicelui anual al democrației în 2017”. În acest sens, un raport „Freedom House” pentru 2017 arată că presa din Moldova este dependentă și concentrată politic la fel ca și membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, numiți de Parlament. În raport se mai menționează că „Legea Big Brother”, aprobată de Guvern, urmărește „consolidarea cenzurii și instituirea controlului statului asupra jurnaliștilor”, la fel ca și inițiativa vizând „reglementarea dronelor”, apărută după ce jurnaliștii de investigație au arătat luxul în care trăiesc mai mulți decidenți politici. Piața publicitară în Moldova a fost împărțită între două case de vânzări care lucrează în tandem și care sunt gestionate de doi cei mai importanți actori politici.

Se opun reformelor, ca să nu ajungă la pușcărie. Are de pierdut poporul!

Rezistența la reforme în domeniul justiției și combaterii corupției, de care dă dovadă Chișinăului, a reușit să enerveze UE în 2017. Drept urmare, în octombrie 2017, UE a anunțat că nu va mai transfera ultima tranșă - de 28 de milioane de euro - pentru susţinerea reformelor în domeniul justiției din Moldova, deoarece nu au fost îndeplinite condițiile pentru a primi acești bani. În comunicatul Delegatiei Uniunii Europene la Chișinău difuzat în acest sens se menționa că „autoritățile moldovene nu au dovedit suficientă hotărâre în a reforma justiția”.

Tot din cauza stagnării reformelor, dar mai ales a sfidării de către guvernanții moldoveni a recomandării Comisiei de la Veneția de a nu trece la sistemul electoral mixt, UE a suspendat anul trecut și ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro de care urma să beneficieze Moldova. Nici asta nu a determinat autoritățile de la Chișinău să renunțe la ideea schimbării sistemului electoral - sistemul mixt fiind, în opinia analiștilor politici, unica pârghie care i-ar putea asigura detestatului PDM, care controlează momentan puterea, accederea în Parlamentul ce va rezulta din alegerile din 2018.

Primarii, transformați în agenți electorali de parte PDM la alegerile parlamentare

După ce puterea oligarhică și-a băgat la pușcărie principalii oponenți politici și de business, după ce și-a supus instituțiile centrale ale statului, a început „cumințirea” aleșilor locali: prin șantaj, limitări de fonduri, dosare penale și corupție. Astfel, cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare, care se vor desfășura în baza sistemului mixt (așadar, aleșii locali vor avea un cuvânt greu de spus) Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc controlează 600 din totalul de 898 de primării din Republica Moldova.

Joi, 1 februarie, premierul Pavel Filip, și el fruntaș al PDM, a participat la o întâlnire cu primarii din Moldova. În cadrul acesteia, președinta Congresului Autorităților Locale, Tatiana Badan, i-a reproșat premierului faptul că guvernarea și-a supus aleșii locali, iar pe cei care au refuzat să fie loiali PDM-ului i-a condamnat la sărăcie: „Accentuarea drastică a controlului politic și administrativ asupra autorităților publice locale; state de personal și salarizarea mizerabilă; în administrarea publică locală din Republica Moldova s-a instituit o stare de intimidare și frică generală”, a semnalat Tatiana Badan.