Doar o nuntă ca-n poveşti?

Dacă ar fi să se plieze întru totul tiparelor basmului, după oficierea fastuoasă a nunţii în faţa întregii omeniri, încheiată apoteotic cu tradiţionalul sărut al tinerei perechi şi protocolarul salut adresat din balcon mulţimii, de întreaga familie regală, despre frumoasa Kate şi Prinţul William, posibil viitor rege al Marii Britanii, ar trebui să se poată spune doar atît: şi au trăit fericiţi pînă la adînci bătrîneţi.

Formula care încheie ritualic discursul narativ al basmelor dă de înţeles că în locul suspans-ului se instalează rutina inaptă să mai genereze vreun story.

Dar, spre deosebire de Făt Frumos şi Ileana Cosînzeana din poveste, prinţul William şi aleasa inimii sale sunt capete încoronate, persoane publice, ei coagulează o identitate naţională, oferă o suprafaţă de proiecţie mentalului colectiv, alimentează fantasme, compensează carenţele de armonie, frumos, sublim ale realităţii de zi cu zi.

Arhetipala figură a Cenuşăresei este invocată ori de cîte ori un bărbat de viţă nobilă, rege sau prinţ, ia în căsătorie din dragoste şi nu din raţiuni de coroană sau politice, o frumoasă şi tînără femeie din popor.

Odinioară repudiate, aceste mezalianţe au încetat să mai scandalizeze, trădînd tendinţa unei democratizări, evident între anumiţi parametri, a uzanţelor regale. Şi chiar dacă nici regina Silvia a Suediei, nici Kate nu provin din straturile paupere ale societăţii, ci din mediile foarte înstărite ale burgheziei, nimic nu le poate împiedica pe unele tinere fete de pe întregul mapamond să viseze că, într-o bună zi, un prinţ şi-ar putea pierde liniştea, nu şi coroana din pricina lor.

Pentru moment, publicul şi mass media par saturate şi satisfăcute de generozitatea cu care li s-a permis să se înfrupte din fastuosul spectacol al nunţii regale, îngăduindu-li-se pe deasupra, cu măsură şi maximă abilitate strategică, să arunce priviri şi în culise.

Pentru moment toate relele lumii au pălit în faţa sclipitorului show, demn de cea mai nobilă, încîntătoare şi emoţionantă superproducţie hollywoodiană.

Dar nu va trece mult timp şi nu puţini vor dori să ştie ce înseamnă a trăi fericit şi cît de mult poate dura, netulburată, idila. Oamenii au nevoie de poveşti, iar poveştile, de intrigi şi întîmplări. Dacă acestea din urmă nu se ivesc pot fi, la nevoie, inventate.

Iar dacă ele, cumva, există şi sunt din motive lesne de înţeles camuflate - să nu ne facem nici o grijă. Mass-media le va descoperi iar Wikileaks le va deconspira. Trăim doar în cea mai transparentă dintre lumile posibile. Iar pînă acum nici William nici Kate nu au ce şi nici de ce să se ascundă.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Petre M. Iancu