1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Diverse forme de pericol islamist

Din zonele din vecinătatea Europei democraţiile şi convieţuirea culturilor continuă să fie ameninţate în felurite chipuri. Presa apuseană e plină de exemple.

Ample comentarii suscită acuta primejdie islamistă, cu tot cu arsenalul nuclear pe care încearcă să şi-l procure Iranul şi cu tupeul tot mai accentuat al premierului turc Erdogan, care dă semne că a întors spatele Europei şi vrea includerea într-o alianţă răsăriteană. 

Süddeutsche Zeitung îşi deschide ediţia de vineri cu imaginea preşedintelui şi vicepreşedintelui american, ştiut fiind că Joseph Biden  a fost invitat în capitala Bavariei spre a participa la Conferinţa  anuală pe teme de Securitate organizată la  München.

„Vicepreşedintele SUA ameninţă  Iranul”, titrează cotidianul münchenez, reliefând că Biden a declarat că nu i se va permite Iranului să-şi procure arme nucleare. Potrivit lui, ar mai fi încă vreme pentru un aranjament diplomatic. Dar acest timp „nu e nelimitat” şi se scurge inexorabil.

Nu puţini observatori continuă să se consacre vizitei la Berlin a preşedintelui islamist al Egiptului, Morsi. Lui, un cancelar german nu tocmai plin de încredere în oaspetele său, după cum scrie Neue Zuercher Zeitung, i-a promis totuşi ajutor,  Merkel cerându-i însă,  totodată, democratizarea Egiptului, în timp ce interlocutorul ei, suspicios şi iritat de sfaturile primite, i-a promis să nu-şi teocratizeze ţara.

Râuri de cerneală continuă să curgă şi pe tema ofensivei anti-islamiste a trupelor franceze din Mali, precum şi pe a raidului israelian din Siria. Din Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm că Siria şi Iranul au ameninţat statul evreu, Moscova s-a declarat profund îngrijorată, iar Damascul a protestat la Naţiunile Unite, în vreme ce Ierusalimul a refuzat să confirme operaţiunea.

În aceste condiţii se speculează mult şi în genere aiurea despre obiectivul real al atacului israelian. În capitala statului evreu, cotidianul Jerusalem Post, o sursă în genere foarte credibilă, trimite la un ziar irakian, care citează la rândul său diplomaţi occidentali, spre a relata că atacul israelian s-a soldat cu numeroase victime din rândul Gărzilor Revoluţionare iraniene.

Ce făceau aceste gărzi în Siria? Dar consilierii ruşi? Cum stau lucrurile cu arsenalul chimic şi balistic pus la dispoziţia grupării teroriste libaneze Hizbollah de către iranieni, aliaţii regimului Assad de la Damasc, pe care ruşii l-au înarmat aşa cum i-au înarmat şi pe iranieni? Ne aflăm oare în pragul unei rapide extinderi a conflictului sirian, care va implica întreaga regiune ori poate chiar întreaga lume?

Iată tot atâtea întrebări care vor figura în zilele următoare la loc de frunte pe lista subiectelor comentate de observatorii politici occidentali precum şi de participanţii la Conferinţa pe teme de securitate de la München. În fapt, au început să fie puse încă de pe acum, de pildă de către Darmstätter Echo, un ziar care se teme că şi europenii, în speţă  alianţa nordatlantică, ar putea să fie antrenaţi într-o viitoare conflagraţie. 

În răstimp, unele ziare germane îi critică pe  israelieni. Frankfurter Rundschau cere occidentului să sfătuiască statul evreu să se abţină  de la noi intervenţii în butoiul cu pulbere sirian. Şi mai virulent se arată Märkische Oderzeitung, care afirmă că liderii israelieni ar fi indiferenţi faţă de prevederile dreptului internaţional, ca şi faţă de valul de furie pe care-l provoacă în lumea arabă. 

Net mai aproape de adevăr se află cotidianul berlinez Die Welt,  care indică faptul că sursele de la Ierusalim sugerează că operaţiunea a avut drept obiectiv armele chimice, poate şi cele biologice, aflate în Siria. Cât priveşte posibile represalii siro-iraniene, ele, crede Osnabrücker Zeitung, sunt prea puţin probabile, de vreme ce le-ar da israelienilor şi americanilor prilejul de a trece la o ripostă amplă, eliminând totodată şi pericolul atomic persan.