Distonanţe în raporturile ruso-americane

În timp ce Kremlinul continuă să joace un rol cheie în Orientul Mijlociu, în chestiunea iraniană precum şi în situaţia din Republica Moldova, în care comuniştii aflaţi la putere mizează tot mai clar pe Rusia, raporturile dintre Moscova şi Washington s-au înnorat recent.

Aparent senine, după recentele întâlniri din Rusia ale preşedintelui american Obama cu liderii de la Moscova, Putin şi Medvedev, aceste raporturi s-au văzut subit umbrite de un interviu al vicepreşedintelui american Jo Biden. Vorbind cu redactorii cotidianului conservator american, Wall Street Journal, Biden a criticat mai nou, cu maximă asprime, nu doar starea precară a economiei ruseşti, ci şi pierderea de prestigiu precum şi cantonarea conducerii ruse în ceea ce vicepreşedintele american a numit „ceva din trecut”.

Administraţia americană, a mai spus Biden, nu va încheia compromisuri cu Moscova doar pentru a-şi ameliora relaţiile cu Rusia. In fond, a precizat el, este în interesul Moscovei să-şi îmbunătăţească raporturile cu SUA.

Kremlinul a reacţionat instantaneu la acest interviu, s-a declarat "perplex" şi a cerut părţii americane să precizeze cine anume face politica externă la Washington, preşedintele Obama sau membri "respectabili" ai echipei sale. Consilierul de politică externe al preşedintelui Medvedev, Serghei Prikhodko a afirmat că vizita lui Obama la Moscova ar fi primenit atmosfera raporturilor mutuale şi că Rusia vrea să ştie dacă la conducerea SUA se găsesc persoane aflate "în dezacord" cu preşedintele (Obama).

Tentativa străvezie a Rusiei de-a obţine dezbinarea conducerii americane e expresia clară a unei ample frustrări. Această frustrare e cu atât mai naturală cu cât Biden a supus situaţia din Rusia unei analize lipsite de orice menajamente. Vicepreşedintele a scos în evidenţă impactul uriaş al scăderii preţului petrolului asupra unei economii ruseşti nerestructurate, care s-a dovedit mai grav afectată decât toate celelalte din lume din pricina recesiunii. Biden s-a oprit şi asupra corupţiei marcând sistemul bancar rusesc precum şi asupra jalnicului eşec al sistemului judiciar din federaţia rusă.

Deşi nu e clar în ce măsură Biden a dat glas poziţiei oficiale a SUA, declaraţiile sale corectează vădit linia lui Obama. Potrivit ei, America şi Rusia au nevoie un parteneriat puternic, în măsură să rezolve problemele majore ale lumii, precum proliferarea nucleară, programul atomic iranian şi nord-coreean, provocarea extremistă şi relansarea creşterii economice globale.

Pe de altă parte, Rusia are toate motivele să fie deranjată şi de respingerea, de către Biden, a recentelor afirmaţii ale Moscovei, potrivit cărora Kremlinul şi-a refăcut sfera de interese după războiul din Georgia. Preşedintele Medvedev a declarat că NATO ar începe să realizeze că Georgia şi Ucraina n-ar trebui incluse în alianţa nordatlantică. La începutul săptămânii trecute Biden promisese susţinerea eforturilor Ucrainei şi Georgiei de a scăpa de sub controlul Moscovei prin aderarea la alianţa nord-atlantică.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz