1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Disputa cu occidentul întăreşte tabăra conservatoare din Iran

Speranţa că forţe interne din Iran ar putea aduce corecturi politicii atomice decise de liderul suprem, marele ayatollah Ali Khamenei, nu sunt încurajate de experţi.

default

Mahmud Ahmadinejad

Jurnalistul iranian Hossein Bastani, care trăieşte la Paris, a declarat că tuturor ziarelor iraniene le-a fost interzis, de către Consiliul Naţional de Securitate, să publice relatări critice la adresa politicii atomice a Teheranului.

Bastani a scris până în 2005 pentru mai multe ziare reformatoare. Pentru articolele sale critice a ajuns în închisoare. A fost eliberat şi a plecat din ţara sa. Acum lucrează în străinătate în calitate de comentator politic.

Bastani e de părere că mulţi reformatori sunt împotriva politicii atomice a administraţiei Ahmadinejad. "Ei nu iau atitudine direct, dar subliniază de câte ori au ocazia, că politica atomică a guvernului Khatami a fost una corectă", spune ziaristul.

Khatami, predecesorul lui Ahmadinejad în funcţia de preşedinte al Iranului, a făcut SUA în 2003, după dezvăluiri privind programul atomic secret al ţării sale, o largă ofertă de cooperare în domeniul securităţii. Între altele, permitea inspecţii în instalaţii secrete iraniene şi propunea o mai bună cooperare cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Anterior acestei oferte, Khatami ordonase stoparea programului nuclear militar, după cum reiese dintr-un raport secret american datând din 2007. SUA au respins oferta, iar în anii care au urmat, UE a încercat fără succes să încheie un acord nuclear cu Iranul.

În vara anului 2005, scena politică din Iran s-a modificat. Mahmud Ahmadinejad a devenit preşedinte al ţării, cu sprijinul taberei conservatoare. În chestiunea programului atomic, el a ales calea confruntării cu occidentul, bucurându-se de girul marelui ayatollah Khamenei.

Bastani este de părere că poziţia lui Khamenei s-a radicalizat în ultima vreme în chestiunea programului atomic. "Când Ahmadinejad a vrut în 2009 să vină în întâmpinarea solicitărilor occidentale, marele ayatollah l-a oprit", spune el. Atunci era în discuţie încheierea unei înţelegeri privind mutarea în Rusia a instalaţiilor iraniene de îmbogăţire a uraniului. Iniţiativa a rămas fără urmări până astăzi.

Abbas Abdi, comentator politic din Teheran spune că reformatorii sunt divizaţi şi lipsiţi de viziune în chestiunea programului atomic. "Ei ar trebui să spună cine sunt şi ce vor să realizeze. Pe termen scurt, capacitatea de intervenţie a taberei reformatoare este egală cu zero. Poate se va schimba ceva dacă guvernanţii vor ajunge în mare dificultate. Într-un astfel de caz, ar putea avea nevoie de reformatori pentru a-şi spori legitimitatea", afirmă Abdi.

Un politician reformator, eliberat de curând din închisoare, şi care doreşte să-şi păstreze anonimatul de frica represaliilor, e de părere că reformatorii nu pot face în situaţia actuală decât să publice petiţii. Când e vorba de politica atomică, lucrurile devin chiar şi mai dificile. El nu crede că guvernanţii vor avea de suferit de pe urma înăspririi sancţiunilor. "Baza electorală a guvernului se află la periferia marilor oraşe şi în mediul rural. Populaţia de acolo se ridică la aproximativ 60 la sută din total şi beneficiază de subvenţii din partea statului." Politicianul este, dimpotrivă, încredinţat că tabăra conservtoare are de câştigat de pe urma conflcitului atomic cu occidentul: "Atâta vreme cât comunitatea internaţională este fixată pe programul atomic, chestiunea drepturilor omului dispare din prim-plan, şi aceasta se întâmplă în dauna mişcării de democratizare din Iran"

Shabnam Nourian / IA
Redactor: Robert Schwartz