1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Dispută pe marginea bugetului UE

În următoarele luni urmează să fie stabilit bugetul UE până în anul 2020. Invocând criza, anumite state membre propun recalcularea bugetului şi resping categoric planurile Comisiei de la Bruxelles.

default

La auzul propunerii Comisiei Europene privind majorarea bugetului comunitar cu aproape şapte procente până 2013, oficialii de la Berlin, Londra şi Haga au rămas stupefiaţi. Comisia vrea să sporească bugetul în timp ce statelor membre le impune măsuri de austeritate? Critici au curs din toate părţile, însă comisarul pentru buget, Janusz Lewandowski, n-a dat un pas înapoi: "Bugetul nostru e modest şi nu este nici motivul supraîndatorării sau al deficitelor cu care se confruntă anumite ţări, nici soluţia pentru ieşirea din criză".

Lewandowski îşi apără propunerea invocând două argumente. În primul rând, anul 2013 reprezintă sfârşitul unei perioade financiare care a durat câţiva ani. După aceea se recalculează banii destinaţi proiectelor pe termen lung. În al doilea rând, statele comunitare au tăiat prea mult din bugetele anilor anteriori, iar acum se cere o echilibrare. De exemplu, pentru bugetul pe 2012, Comisia a propus o creştere de 5%. În cele din urmă, aprobate au fost numai două procente.

Dar Germania, Marea Britanie şi Olanda, ţări cu statutul de contributor net la bugetul Uniunii, nu sunt nemulţumite numai de fondurile destinate următorului interval de timp. Acestea ar vrea ca întreaga planificare financiară pe perioada 2014 - 2020 să sufere o ajustare negativă. Încă din vara anului trecut, Comisia de la Bruxelles solicita o mie de miliarde de euro pentru tot intervalul. "Dacă noi trebuie să reducem bugetele naţionale, şi Comisia s-ar putea abţine de la o mie de miliarde", declara Werner Hoyer, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

Comparativ cu bugetele naţionale, cel al UE este totuşi mic. Numai bugetul Germaniei este de trei ori mai mare decât cel comunitar. Dacă Berlinul va reuşi să se impună la Bruxelles, Ministerul federal al Finanţelor va contribui, anual, cu un miliard de euro mai puţin. "Doar nu vă imaginaţi că un miliard în plus la bugetul naţional va rezolva problemele lui Wolfgang Schäuble (n.r ministrul federal al Finanţelor)!", a afirmat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

NO FLASH EU ohne Haushalt - Verhandlungen gescheitert

Investiţii utile tuturor

Mai mult, susţine comisarul pentru buget, multe ţări membre din estul Europei au nevoie urgentă de sprijin din partea comunităţii. "40% din totalul investiţiilor publice în noile state membre sunt finanţate de la Bruxelles", a spus Lewandowski.

Proiectele, în cele mai multe cazuri pentru crearea sau consolidarea infrastructurii, ar fi de folos tuturor - mai crede comisarul. Economia ţărilor mai slabe ar creşte şi şomajul s-ar reduce, iar statele dezvoltate care realizează o mare parte din aceste proiecte ar avea numai de profitat. De aceeaşi părere este şi preşedintele CE, José Manual Barroso: "Nu vorbim de fonduri pentru Bruxelles, ci de bani care se vor întoarce înapoi în Uniunea Europeană".

Conform CE, doar 5% din bugetul comunitar reprezintă cheltuielile Bruxelles-ului. Restul banilor sunt alocaţi multor proiecte de care profită toate ţările membre; în orice caz, în proporţii diferite. Cu toate acestea, Comisia este pusă la zid din cauza sumelor risipite în domeniul administrativ. Mai mult, criticii susţin că numeroase fonduri au fost investite în proiecte absurde, în autostrăzi necirculate, în antreprenori care au eşuat sau că banii au ajuns pe mâna unor politicieni corupţi. Educaţia şi cercetarea au fost sărace în proiecte, pe când subvenţiile agrare au fost prea consistente - reproş pe care principalii beneficiari Franţa şi Spania îl resping.

Eurozeichen mit Rost

Stabilirea bugetului Uniunii este un proces greoi cu atât mai mult cu cât acesta e format, aproape exclusiv, din contribuţiile statelor membre. Practic, Comisia şi Parlamentul sunt la mâna celor 27. De aceea, atât Barroso cât şi mulţi europarlamentari propun mai multă independenţă financiară a acestor instituţii prin introducerea impozitului pe tranzacţii financiare.

Dar chiar şi în condiţiile în care această taxă nouă ar exista, încasările n-ar trebui să ajungă la Bruxelles - este de părere Michael Link, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin. "Bugetele naţionale duc greul stabilizării zonei euro. Corect ar fi ca şi aceste ţări să câştige ceva de pe urma introducerii impozitului pe tranzacţii financiare".

Ţipete şi lacrimi

Prin urmare, din direcţia Bruxelles, sunt aşteptate noi scene de telenovelă. Criza a accentuat disputa în jurul bugetului UE, respectiv în jurul modului în care sunt cheltuiţi banii. Până la summitul din luna decembrie, nimeni nu crede că se va ajunge la un acord. În cele din urmă, o să fie bine - este convins ministrul finlandez al afacerilor europene, Alexander Stubb: "De cele mai multe ori, înaintea deciziei finale, lucrurile se precipită. Curg multe lacrimi şi ţipăm unii la alţii. În cele din urmă ne potolim şi ajungem la o înţelegere".