Dispariţia în Irak a unei arheoloage germane

Seria răpirilor în Irak a continuat cu anunţul că pentru prima oară o arheoloagă din Bavaria a dispărut încă de vinerea trecută împreună cu şoferul ei. Ea este a cincea persoană din Occident dată dispărută în ultimele 24 de ore, pe lîngă doi canadieni, un american şi un britanic. Ieri seară la nord de Bagdad persoane înarmate necunoscute au răpit şase pelerini iranieni, care se deplasau într-un microbuz spre un mausoleu şiit din apropiere de Samarra, devenit loc de pelerinaj. După răpirea arheoloagei germane, guvernul federal a instituit un comandament de criză.

Ieri un mesager a depus o casetă video la Biroul radiodifuziunii germane ARD din Bagdad, în care este arătată Susanne Osthoff ,arheoloaga de 43 de ani răpită .Ea este ţinută la pămînt ,legată la ochi de către trei răpitori. Mesajul lor: guvernul federal trebuie să rupă toate contactele cu guvertnul irakian, în caz contrar ostatecii vor fi împuşcaţi. O altă indicaţie este aceea că arheoloaga germană s-ar fi făcut vinovată de furt de obiecte antice. Este cert că răpitorii au ştiut foarte bine că ea lucrează de zece ani în Irak, este căsătorită cu un arab, convertită la islamism şi vorbeşte curent araba. Susanne Osthoff a organizat o serie de livrări de ajutoare pentru populaţia aflată în nevoi, mai ales de medicamente şi aparatură medicală. Explicaţia că germanii au fost pînă acum rareori victime ale răpirilor pentru că Germania nu a participat la războiul din Irak este înşelătoare, dat fiind că şi ziarişti francezi au fost răpiţi, cu toate că nici Franţa nu a participat la intervenţia din Irak. Motivele răpirii se vor cunoaşte mai bine cînd se va şti, cine sunt răpitorii. Pentru fostul cancelar Gerhard Schröder un lucru a fost sigur şi aşa va rămîne şi sub noul cancelar Angela Merkel : soldaţii germani nu vor participa la nici un fel de acţiuni pe teritoriul irakian. Strictul refuz de a-i urma pe americani şi britanici în Irak a constituit principalul motiv al realegerii în funcţie a fostului cancelar G.Schröder în toamna lui 2003. In Irakul postbelic însă, Germania s-a angajat. In august 2004 au fost restabilite pe deplin relaţiile diplomatice , rămase limitate de la începutul războiului din Golf din anii 90. Si chiar de la începutul intervenţiei americano-britanice în Irak, Germania a acordat ajutoare umanitare. Cel mai puternic implicată este Germania în domeniul instrucţiei şi calificării de poliţişti şi criminologi. 1500 de irakieni au fost instruiţi în diverse programe din Emiratele Arabe Unite. 25 de ofiţeri superiori irakieni au vizitat Academia Bundeswehrului pentru cadre superioare. La alegerile irakiene pentru adunarea naţională din 30 ianuarie, Germania a trimis observatori. In dec. 2004 a fost creată Camera de comerţ germano-irakiană. Si încă un fapt important, Germania intenţionează să scutească Irakul de 80 la sută din datorii ,ceea ce înseamnă 4,7 miliarde de euro. Pe plan cultural Germania participă la o serie de săpături arheologice printre care şi cele ce vor începe în decembrie în vechea cetate a Babylonului, ca şi la schmiburi interuniversitare. Astăzi guvernul federal a condamnat în cea mai energică formă acţiunea răpitorilor irakieni iar sefa guvernului federal Angela Merkel a cerut punerea imediat în libertate a ostatecilor.