1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Discursuri, derapaje

Ieşirile pronaziste şi deraierile glumeţ-antisemite ale regizorului danez Lars van Trier, declarat persona non grata la Festivalul de film de la Cannes, constituie un subiect larg abordat de presa apuseană.

Symbolbild Internationale Presseschau p178

Ziarul Jyllands Posten din Arhus salută fără echivoc decizia Festivalului de a se despărţi de van Trier, în măsura în care această hotărâre "semnalizează că există, chiar şi pentru genii, limite (morale) ce nu trebuie depăşite". Nu se poate şti, pe de altă parte, "dacă van Trier şi-a conceput neroziile naziste ca o reclamă bună pentru filmul său"...

Şi ziarul cehesc Lidove Noviny îl critică fără menajamente pe cineastul danez pentru deraierile sale "de puber" în chestiuni "cu care nu e voie de glumit". Cotidianul deplânge faptul că regizorul şi-a ascuns constant talentul îndărătul unui strat de trivialitate poleită - care e de-ajuns azi, ca să ai succes. Pentru ce motiv deci, să-ţi mai dai silinţa?" se mai întreabă ziarul din Praga.

Editorialiştii mai comentează amplu discursul preşedintelui american Obama pe tema situaţiei din Orientul Apropiat şi Mijlociu, precum şi lupta la baionetă care s-a iscat, la figurat fireşte, pentru succesiunea la cârma Fondului Monetar Internaţional după demisia lui Dominique Strauss-Kahn.

La stânga spectrului politic Süddeutsche Zeitung din München salută această demisie şi se pronunţă pentru înlocuirea lui Strauss-Kahn cu actualul ministru francez de finanţe, Lagarde. La dreapta, Frankfurter Allgemeine Zeitung respinge această opţiune, amintind de tendinţele etatist - intervenţioniste ale franţuzoaicei, o femeie "care i-a recomandat cândva Germaniei să sporească salariile", pentru a-şi atenua capacitatea de-a exporta.

Die Welt de la Berlin recuză cererile ca Europa să renunţe, în favoarea statelor emergente, la funcţia de şef al FMI, care-i revine, prin tradiţie, Bătrânului Continent. „Există o sumă întreagă de motive substanţiale care pledează pentru ca acum, mai mult decât oricând, Europa să-şi păstreze influenţa în această instituţie monetară”, scrie ziarul, trimiţând la criza statelor falimentare din zona euro. La urma urmei, "America şi Europa continuă să fie principalii donatori de capitaluri de care beneficiază FMI", relevă acelaşi ziar.

Alţi observatori exprimă opinia contrară. Mitteldeutsche Zeitung, din estul Germaniei, pledează pentru un şef chinez al FMI argumentând că regimul comunist de la Beijing ar fi în acest caz poate dispus să pompeze ceva mai mulţi bani într-un fond de ajutorul căruia au început mai nou să depindă şi europenii.

În ce priveşte cel de-al doilea discurs al lui Obama adresat lumii arabe şi musulmane, după cuvântarea de la Cairo, de-acum doi ani, observatorii o critică intens şi o laudă ceva mai ponderat. Rheinische Post crede că preşedintele american a eşuat în tentativa de a proiecta „o viziune curajoasă” şi „o strategie nouă” de rezolvare a conflictului israeliano-arab. Discursul adresat lumii musulmane ar fi, potrivit ziarului, „expresia tentativei Casei Albe de a alătura visurilor democratice ale Primăverii Arabe ceva ce seamănă a strategie”.

De partea lui Obama se situează în schimb Osnabrücker Zeitung, care aminteşte de declaraţia lui Obama de acum doi ani, de la Cairo, când preşedintele american a declarat că Islamul nu ar fi parte a problemei, ci a păcii. Mai nou, ziarul german îl laudă pentru bruscarea Israelului prin trimiterea la graniţele din 1967, a căror respectare să fie, potrivit liderului american, punctul de plecare la negocierile de pace. Pe de altă parte, acelaşi cotidian scoate în evidenţă "aberaţia istorică săvârşită de Obama, când a comparat revoluţia americană cu revoluţiile din lumea arabă".

Badische Zeitung subliniază totuşi că preşedintele american a scos în evidenţă "pe cine simpatizează SUA" şi anume "pe milioanele de oameni doritori de autonomie, nu pe autocraţi". Ziarul îl mai elogiază pe Obama şi pentru ceea ce afirmă a fi "onestitatea sa" cu privire la Siria şi Libia, devreme ce "n-a pretins că America ar putea obţine libertatea sirienilor şi libienilor de una singură".

Pe de altă parte Maerkische Oderzeitung condamnă fără echivoc "dubla măsură" americană, evidentă în raporturile faţă de acele state arabe care le încalcă flagrant drepturile cetăţenilor lor, fără ca, în revanşă, să fie ameninţaţi de sancţiuni.

Autor. Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident