1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Discursul vieţii ei - May despre Brexit

21 septembrie 2017

Premiera britanică Theresa May susţine la Florenţa un discurs despre Brexit. Se aşteaptă o ofertă financiară adresată UE şi o declaraţie privind paşii care trebuie făcuţi. May vrea să scoată din impas tratativele cu UE.

https://p.dw.com/p/2kTdB
UK | Theresa May
Theresa MayImagine: picture alliance/AP Photo/M. Dunham

Este posibil să fie cel mai important discurs din întreaga ei carieră. Şefa guvernului de la Londra a ridicat ştacheta aşteptărilor foarte sus pentru acest discurs consacrat Brexit. Ţelul ei este depăşirea impasului în care au ajuns negocierile cu reprezentanţii UE, după cum a anunţat cabinetul ei din Downing Street. Evenimentele acestei săptămâni arată însă că spaţiul ei de manevră este foarte restrâns. Se anticipează că va exista o ofertă financiară şi propunerea unei perioade de tranziţie cu o lungime de doi ani începând din 2019, după cum anunţă ziarele britanice.

Dilema e vizibilă

Însoţitorii lui May în vizita din Italia arată cu ce problemă politică se confruntă şefa executivului de la Londra. Ea va fi flancată de trezorierul Philip Hammond şi de ministrul de Externe Boris Johnson. Primul se pronunţă pentru un Brexit foarte moale, al doilea pentru unul foarte dur. După articolul lui Johnson publicat la finele săptămânii trecute, în care elogia "perspectivele glorioase" ale Marii Britanii după ieşirea din UE, dezbinarea din cabinetul May nu mai poate fi ascunsă.

Chiar dacă May a încercat să-şi aducă miniştrii la un numitor comun înainte de călătoria la Florenţa, ea este de facto îndiguită din două părţi în propriul Partid Conservator. Iar faptul că May a ales să susţină discursul la Florenţa, într-o ambianţă arhitectonică şi istorică extraordinară, sporeşte riscul ca acesta să fie cu mult sub aşteptări.

Ce se aşteaptă?

În discursul lui May va fi probabil vorba despre bani. Fiindcă UE insistă ca Marea Britanie să accepte o notă de plată în prima parte a negocierilor. Negociatorul Londrei pentru Brexit, David Davis, a evitat până acum cu stricteţe să accepte aşa ceva. Iar semnalele executivului britanic au fost total contradictorii până acum, mergând de la respingere completă la disponibilitate moderată de compromis.

Bruxelles-ul cere între 60 şi 100 de miliarde de euro. În această notă de plată sunt incluse toate cheltuielile, inclusiv contribuţiile la bugetul UE până în anul 2020, pensiile foştilor funcţionari ai UE, programe pe termen lung şi credite de mare risc cum e cel acordat Ucrainei. Chiar dacă May se va oferi să plătească în continuare contribuţia britanică la bugetul UE în perioada de tranziţie de doi ani, nu e sigur că oficialii de la Bruxelles se vor declara mulţumiţi. Discrepanţa între dorinţă şi ofertă este încă mult prea mare.

Rămâne şi întrebarea pentru ce este dispusă Londra să plătească. Dacă Regatul Unit va rămâne în perioada de tranziţie membru al uniunii vamale şi al pieţei europene interne, trebuie să plătească oricum o contribuţie după cum plăteşte şi Norvegia. Restul socotelilor de pe nota de plată rămân oricum neonorate. UE ar fi salvată de gaura care îi va apărea în buget dacă Marea Britanie va plăti până la finalul exerciţiului bugetar de şapte ani. Toţi aşteaptă ca aceste controverse să se încheie printr-un compromis, dar la un preţ nu prea scăzut.

Strategie pentru viitor

Până acum, May nu a rostit decât o serie de afirmaţii-standard privind viitorul relaţiilor comune. A vorbit mereu de relaţii "profunde şi speciale". Or, pe un fundament atât de vag nu se pot purta negocieri, a declarat negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier. May va trebui să vină în întâmpinarea UE şi să explice ce soluţii de compromis ar fi acceptabile din punctul ei de vedere, de exemplu în privinţa Curţii Europene de Justiţie. Acest conflict a blocat până acum orice progres în privinţa drepturilor cetăţenilor UE după Brexit.

În plus, nu există indicii concrete în privinţa planurilor Londrei pentru viitorul îndepărtat. Şi pentru perioada de tranziţie britanicii revendică o înţelegere specială. De partea cealaltă, UE oferă câteva modele, cum ar fi acordul vamal încheiat cu Turcia sau acordul cu Elveţia. Responsabilii de la Bruxelles nu par să fie dispuşi să ofere ceva nou. În afară de asta şi negocierea unei înţelegeri speciale pentru perioada de tranziţie ar presupune ani buni de tratative, avertizează Barnier. Timpul expiră şi doar un acord-standard pare realist.

Cum se va continua?

Până acum capitalele europene stau în expectativă. Liderii ţărilor UE vor să vadă mai întâi oferta lui May pe masă. Strategia britanică de a eluda instituţiile UE şi a discuta doar cu şefii de stat şi de guvern europeni pare să fi eşuat deja. Neobosit premiera şi diplomaţii ei au încercat să poarte discuţii directe pentru a ocoli negocierile cu Comisia Europeană, dar până acum nu au avut succes. Joia viitoare şefii de stat şi de guvern europeni se reunesc la Tallin. Acolo va avea loc un prim schimb de opinii legat de stadiul tratativelor de Brexit.

Tratativele vor continua la Bruxelles luni. Dar nu se aşteaptă progrese notabile nici săptămâna viitoare fiindcă statele UE trebuie mai întâi să evalueze oferta lui May şi să anunţe dacă o acceptă sau o resping.

Britanicii vor lumină verde din partea UE pentru începerea următoarei faze de negociere, unde va fi vorba de viitoarele relaţii Marea Britanie - UE. Dar pentru asta e nevoie de "progrese satisfăcătoare" în prima fază de negociere. Şi nu e sigur că aceste progrese vor avea loc în următoarele trei săptămâni. Barnier face mereu comparaţia între Brexit şi un divorţ. Aşa ceva este "dureros, neîmbucurător şi costisitor". El a uitat să adauge "îndelungat".

Barbara Wesel/ia