1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Discriminarea e la ordinea zilei

Rasismul şi xenofobia au devenit fenomene obişnuite, însă Germania nu este singura ţară care se confruntă cu greutăţi în privinţa eliminării oricărei forme de discriminare.

default

Într-o staţie de metrou din Nürnberg, patru tineri puţin băuţi caută o sticlă de bere cu care nu mai ştiu ce au făcut. Cândva, în staţie apare un adolescent african, pe care încep să-l jignească şi să-l acuze că le-a furat sticla de bere.

În asemenea ipostaze neplăcute sunt puşi deseori nu numai oamenii de culoare. Nuran Yigit, reprezentant al Reţelei anti-discriminare din Berlin, cunoaşte numeroase cazuri: un neurolog a refuzat să trateze o pacientă de origine turcă din cauză că femeia nu vorbea limba germană. O tânără originară din Columbia, care a aplicat pentru un loc de muncă, nu a fost invitată la interviu fiindcă limba maternă a acesteia nu era germana. Unei doctoriţe musulmane i-a fost refuzat CV-ul, din cauză că poartă văl.

"Discriminarea a devenit un fenomen cotidian, o stare de normalitate tratată deseori cu resemnare sau cu un sentiment de neputinţă. Cei afectaţi îşi spun că oricum nu pot schimba nimic, dar sarcina noastră este să-i motivăm şi să-i învăţăm să se apere", afirmă Yigit.

Yigit este coordonatorul reţelei anti-discriminare, o organizaţie a societăţii civile, care pune la dispoziţia victimelor consilieri, avocaţi şi psihologi. Anual, numărul cazurilor raportate este de aproximativ 120. Activitatea reţelei este susţinută de la bugetul oraşului Berlin. Însă în alte regiuni din Germania lipsesc atât banii cât şi o strategie solidă privind combaterea rasismului.

La marginea societăţii

Transpunerea în practică a planului naţional de luptă împotriva oricărei forme de discriminare, elaborat în urmă cu zece ani, este un proces dificil - este de părere Petra Follmar-Otto, de la Institutul pentru drepturile omului din Berlin: "Planul de acţiune este slab conturat şi conţine măsuri pe care Germania le-a aplicat oricum; proiectul nu este practic şi nici nu are perspectivă", adaugă Petra Follmar-Otto. 

Schlingensief Container

Ceva concret s-a realizat totuşi în urmă cu cinci ani, odată cu intrarea în vigoare a legii anti-discriminare - un rezultat al procesului de implementare a reglementărilor europene în legislaţia naţională.

În domeniul muncii această lege oferă multe posibilităţi de prevenire a discriminării, însă nu acelaşi lucru se poate spune şi referitor la alte situaţii.  De exemplu, în privinţa accesului la bunuri şi servicii, cadrul legal este destul de limitat", susţine Nuran Yigit făcând referire la dificultăţile pe care mulţi le întâmpină la găsirea unei locuinţe, la deschiderea unui cont bancar sau chiar la intrarea într-o discotecă.

Lupta împotriva discriminării şi a excluderii sociale nu este o provocare numai pentru Germania, este de părere Petra Follmar-Otto. "Globalizarea nu duce numai la sporirea ofertei de mărfuri şi servicii, ci şi la intensificarea migraţiei, toate acestea într-o perioadă în care Uniunea Europeană duce o politică de izolare cu efecte asupra poziţiei sociale a imigranţilor".

Cei mai afectaţi sunt străinii aflaţi ilegal în UE sau cei cu statut neclar. În vreme ce companiile care operează la nivel global favorizează conceptul de personal multicultural, posibilităţile refugiaţilor sau ale imigranţilor ilegali de a se integra într-o societate sunt extrem de reduse. 

Autori: Ulrike Mast-Kirschning, Claudia Ştefan
Redactor: Ovidiu Suciu