1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Discriminări, orori şi genocid

Principalele ziare apusene aminteau luni de genocidul din Ruanda, de acum două decenii şi de vina grea a tăcerii Comunităţii Internaţionale.

Memorialul Gisozi, amintind de genocidul ruandez

Memorialul Gisozi, amintind de genocidul ruandez

Pasivitatea ei a deschis larg poarta atrocităţilor ruandeze comise asupra minorităţii tutsi.

Mulţi observatori se ocupă de alegerile maghiare şi de cele afgane. Alţii privesc cu atenţie spre Consiliul Europei şi deciziile pe care le va adopta cu privire la Rusia.

Consiliul e îngrijorat însă şi de situţia din România. De pildă a copiilor handicapaţi din Tâncăbeşti. Publicaţia elveţiană Blick semnala la finele săptămânii trecute alerta declanşată în Consiliul Europei de modul în care sunt tratate în România persoanele cu dizabilităţi.

Extrem de îngrijorător e, mai cu seamă, „tratamentul inuman şi înjositor" aplicat oamenilor cu handicap, izolaţi şi ţinuţi închişi. Tocmai izolarea duce automat la stigmatizarea şi marginalizarea lor” a reliefat Comisarul pentru drepturile omului din Consiliu, Niels Muiznieks, reluat de ziar elveţian.

Deosebit de gravă e, potrivit lui, situaţia celor „50 de copii şi tineri handicapaţi de la Tâncăbeşti, localitate situată în apropierea capitalei”. Muiznieks a cerut guvernului român să ia măsuri urgente pentru „aplicarea legilor Convenţiei ONU cu privire la persoanele cu dizabilităţi”. Reprezentantul Consilului a deplâns şi reducerea masivă, de la 800 la 300, din raţiuni bugetare, a numărului aşa-numiţilor „mediatori”, oameni care-i ajută pe romi într-un mod eficient să-şi trimită şi să-şi menţină copiii în şcoli.

În ce priveşte Rusia, observatorii amintesc de iniţiativa daneză cu privire la suspendarea dreptului la vot al Moscovei, ca şi de cea britanică, de excluderea federaţiei conduse de Putin dintr-un organism înfiinţat în 1947 pentru apărarea drepturilor omului şi promovarea democraţiei.Postul naţional german de radio, Deutschlandfunk, se ocupă bunüaorü în ediţia sa online de lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Care nu are încotro. Consiliul Europei e obligat să-şi demonstreze credibilitatea ţintuind Rusia lui Putin la stâlpul infamiei pentru anexarea Crimeei. Nu puţini comentatori se întreabă dacă Rusia actuală mai are ce căuta într-o organizaţie consacrată valorilor liberale ale societăţii deschise.

În răstimp, alte publicaţii scrise ori online se arată extrem de alarmate de noile tentative de destabilizare a situaţiei din estul rusofon al Ucrainei. „Merkel îl avertizează pe Putin faţă de noi atacuri contra Ucrainei” titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung pe prima pagină a ediţiei sale de luni.

Ziarul din Frankfurt afirmă că Angela Merkel ar fi încercat să-i transmită „simultan, lui Putin, la finele săptămânii, atât propensiunea spre dialog, cât şi fermitate”. Nimeni, a mai spus cancelarul „nu doreşte să rupă firul discuţiei. Dar dreptul celui mai puternic n-are voie să triumfe asupra puterii dreptului”.

Merkel a mai subliniat, (la adresa lui Putin) că, „în ciuda existenţei unor diferenţe de opinie în vest, să nu-şi facă nimeni iluzii” (cu privire la unitatea Occidentului). „Împreună ne vom adopta deciziile”, a precizat Merkel în context, subliniind că „se vor adopta sancţiuni economice dacă va continua afectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Ziarul din Frankfurt îl citează şi pe Olli Rehn, care exclude posibilitatea includerii rapide a Ucrainei în Uniunea Europeană. Potrivit Comisarului European pentru Economie, Europa ar trebui mai întâi să-şi facă temele de casă, în speţă să fie "realistă" şi „să-şi pună” în prealabil „casa în ordine”.

Ce scuză minunată spre a se lăsa Ucraina de izbelişte! În numele „realismului”, europenii îi fac o mare plăcere lui Vladimir Putin, omiţând să-şi pună casa în ordine" Ar avea astfel un bun pretext spre a lăsa Ucraina să bată zadarnic la poarta Uniunii. În răstimp, Kremlinul poate înghiţi în linişte noi şi noi hălci ale ţării vecine.

Critici net mai aspre decât Putin recolta luni, în presa germană, liderul FIDESZ şi al guvernului din Budapesta, Viktor Orban. Ziarul de stânga Osnabrücker Zeitung crede că, „după revoltătoarea limitare a libertăţii presei maghiare şi reducerea prerogativelor Băncii Centrale (de la Budapesta), precum şi după solida sa victorie în alegeri, Orban va proceda probabil cu şi mai multă duritate împotriva criticilor săi interni”.

Mitteldeutsche Zeitung crede chiar că Orban ar fi transformat Ungaria într-o „democraţie dirijată” (de tip Putin). Faptul că, în ciuda „comportamentului antidemocratic” al premierului, statul maghiar nu s-a transformat în dictatură” i s-ar datora, mai consideră acelaşi ziar estgerman, „Uniunii Europene”.

Alt ziar de stânga, e vorba de Süddeutsche Zeitung, afirmă că Orban ar fi deschis Cutia Pandorei, dând frâu liber „cursului său şovin, manifestat în întărirea partidului (de extremă dreapta) Jobbik”. Ziarul concede, e-adevărat, că „Orban n-a făcut niciodată declaraţii explicit antisemite ori rasiste”.

Dar cotidianul baverez îi atribuie premierului, (în speţă "edulcorării, de către Orban, a erei Horthy şi lipsei unei delimitări clare a premierului de extremiştii de dreapta") vina pentru întărirea fasciştilor. A căror "lozincă electorală afirma anul acesta" că ei (cei de la Jobbik), spre deosebire de FIDESZ, (formaţiunea lui Orban) „nu se mulţumesc cu vorba, ci trec la fapte”.

În timp ce unii s-au săturat, în mod vădit, de democraţie, alţii tânjesc din toate forţele s-o obţină. Comentatorii germani sunt în genere uimiţi de curajul afganilor, care nu s-au lăsat intimidaţi de talibani şi au participat în număr apreciabil la scrutinul prezidenţial şi deci la prima schimbare de putere democratică din ţara lor.