1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Directivele Pentagonului

Administraţia americană a refuzat participarea la reconstrucţia Irakului a acelor ţări care s-au opus războiului purtat de Statele Unite pentru debarcarea regimului Saddam Hussein. Adjunctul secretarului american al Apărării, Paul Wolfowitz, a explicat că decizia de a exclude anumite ţări se explică prin necoia Statelor Unite de a-şi proteja interesele de securitate. Valoarea totală a proiectelor scoase la licitaţie este de 18,6 miliarde de dolari.

Decizia celor de la Pentagon nu trebuie să surprindă pe nimeni. Executivul american a anunţat de fiecare dată cînd i s-a ivit ocazia că doar cei ce vor fi parte la eliberarea Irakului pot emite pretenţii de participare la reconstrucţia acestei ţări. Din punctul de vedere al contribuabilului american, decizia este cît se poate de corectă. În fond, el a susţinut financiar operaţiunea "Iraqi Freedom". Şi, la drept vorbind, dacă decizia ar fi aparţinut guvernelor de la Berlin sau Paris şi în joc s-ar fi aflat interesele Germaniei sau Franţei, ea, decizia, ar fi fost similară celei adoptate de Washington.

Şi, totuşi, americanii au gîndit greşit. Firme din Franţa sau Rusia au decenii de experienţă irakiană şi ar fi putut fi utile expertizelor necesare reconstrucţiei. Iar calificarea şi pofesionalismul recunoscut al specialiştilor germani nu ar fi stricat nici în Irak.

Decizia finală ar trebui să le aparţină, pînă la urmă, irakienilor suverani. Iar Statele Unite susţin suveranizarea Irakului pînă în luna iunie. De ce, atunci, să nu decidă irakienii, singuri, cine le va construi şosele sau mijloace de transport în comun?

Preşedintele George W Bush şi secretarul Apărării Donald Rumsfeld au urmărit, înainte de toate, interesele concernelor prietene. Halliburton, de pildă. Firma la care a lucrat actualul vicepreşedinte al Statelor Unite, Dick Cheney, s-a înscris de la bun început în licitaţii, asigurîndu-şi contracte de reconstrucţie şi cîştigă deja sume frumoase din livrarea de gaze.

Bush şi republicanii au de susţinut financiar, anul viitor, o campanie electorală costisitoare. Cu sponsorizări care pot veni dinspre marile grupuri industriale. Paul Wolfowitz, adjunctul secretarului Apărării, afirmă că decizia luată ieri are la bază nevoia de a proteja interesele americane de securitate. Să se teamă, oare, Statele Unite de rolul pe care l-ar putea juca europenii în evoluţia securităţii irakiene?

Proiectul Irak poate avea succes doar cu participarea tuturor părţilor. Dacă totul va decurge aşa cum a stabilit Pentagonul rămîne de văzut. Pentru a potoli spiritele europene inflamate, Bush (care s- a întreţinut aseară telefonic cu cancelarul Gerhard Schroeder, precum şi cu liderii Rusiei şi Franţei) îl va trimite pe fostul secretar de Stat James A. Baker în cele trei state. Oficialii de la Washington au promis, în ultimele ore, că "vor menţine deschise toate căile de comunicare". Pe de altă parte, preşedintele George W Bush l-a trimis cu mandat prelungit la Bagdad pe Robert D Blackwill. Diplomat de carieră, fost ambasador în India, Blackwill aduce în Irak o nouă viziune americană, purtînd pecetea secretarului de stat Colin Powell. Aceasta înseamnă, între altele, contacte directe între trupele americane şi civilii irakieni. Rămîne de văzut cum se va înţelege Blackwill cu Paul Bremer, repronsabilul civil american din Irak, omul Pentagonului.

  • Data 11.12.2003
  • Autoare/Autor Daniel Scheschkewitz/Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1lf
  • Data 11.12.2003
  • Autoare/Autor Daniel Scheschkewitz/Cristian Ştefănescu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1lf