1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Diplomaţii europeni fac avansuri prudente Chişinăului

Miniştrii europeni de Externe au avut o agendă bine încărcată, la reuniunea de luni, din Luxemburg: propunerile germano-franceze de modificare a tratatelor comunitare, candidatura Serbiei, parteneriatul cu Moldova...

default

De la stânga la dreapta, miniştrii din Belgia (Steven Vanackere), Franţa (Pierre Lellouche), Grecia (Dimitris Droutsas) şi Spania (Trinidad Jimenez) la reuniunea de la Luxemburg

Uniunea Europeană a ridicat, oarecum, mingea la fileul actualei puteri de la Chişinău, salutând reformele lansate în Republica Moldova şi promiţând asistenţă financiară şi o relaxare a regimului de vize aplicat cetăţenilor vecinei răsăritene a spaţiului comunitar.

Un pachet de veşti utile în perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare, programate să se desfăşoare luna viitoare dincolo de Prut şi care aduc din nou, faţă în faţă, la judecata urnelor, forţele pro-occidentale şi pe comuniştii sovieto-nostalgici.

O primă tranşă de aproximativ 40 de milioane de euro (aproape jumătate din totalul de 90 de milioane promise sub formă de ajutor pentru stabilizare macroeconomică) urmează să ajungă la Chişinău în săptămânile viitoare, au anunţat şefii diplomaţiilor europene, reuniţi, ieri, în Luxemburg.

Miniştrii comunitari au apreciat paşii importanţi realizaţi în ultimul an în sensul consolidării democraţiei - şi chiar şi-au propus elaborarea unui plan de acţiune ce are ca obiectiv anularea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Chişinăul va trebui, în schimb, să ia măsuri în primul rând pentru consolidarea securităţii frontierei sale exterioare - ceea ce, în contextul evoluţiilor din Transnistria, nu este o întreprindere foarte simplă.

Franţa, în special, a exprimat anumite rezerve cu privire la oferta europeană privind libera circulaţie, prin prisma incertitudinii generate de apropiatele alegeri parlamentare.

În schimb, miniştrii au dorit să recompenseze Belgradul pentru lansarea dialogului cu autorităţile din Kosovo şi, ca atare, au înaintat Comisiei Europene dosarul de candidat la integrare europeană al Serbiei. Şeful diplomaţiei belgiene, Steven Vanackere, ţară ce deţine preşedinţia Uniunii, a transmis, însă, Belgradului un apel la o colaborare mai strânsă cu Tribunalul de la Haga - ceea ce, de fapt, înseamnă dorinţa de a-i vedea predaţi pe cei acuzaţi de crime de război, în frunte cu generalul Ratko Mladici.

Acelaşi Vanackere a vorbit, pe de altă parte, despre nevoia de a recompensa fiecare iniţiativă pozitivă a puterii cubaneze, fără, însă, a da dovadă de naivitate, a punctat oficialul belgian. Guvernul socialist de la Madrid pledează, în mod special, pentru o normalizare a relaţiei cu Havana.

În ce priveşte revizuirea tratatelor europene, subiectul "respectarea deficitului" a suscitat o anumită tensiune. În vreme ce ministrul federal Guido Westerwelle a cerut ca solicitanţii de drepturi să-şi poarte şi crucea îndatoririlor, omologul său luxemburghez, Jean Asselborn, a ţinut să avertizeze că presiunile franco-germane privind modificarea înţelegerilor de la Lisabona amintesc de "politica ciocanului gros" şi seamănă a "cădere în secolul 19".

Autor: Christoph Hasselbach (Luxemburg) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu