1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Din Transilvania în Germania, Italia şi instituţiile UE: Povestea unei pasiuni pentru Europa

Pentru Reka Török, idealul “unităţii în diversitate” este mai mult decât o simplă deviză a Uniunii Europene...

default

Reka Török de la Centrul pentru Integrare Europeană

Provenind din comunitatea maghiară din Transilvania, şi urmând cursurile şcolilor şi universităţilor din România, Germania şi Italia, a trăit mereu în spaţii lingvistice şi culturale diferite. În prezent, tânăra din Transilvania desfăşoară o activitate la Centrul pentru Integrare Europeană din Bonn.

DW: La doar 27 de ani, aţi trăit deja în trei ţări diferite – aveţi o adevărată biografie europeană. Care sunt reperele ei cele mai importante?

Reka Török: Punctul de plecare al acestei biografii europene este un mic oraş medieval săsesc din inima Transilvaniei, care purta deja pe atunci trei nume în trei limbi diferite: Reghin, Szászrégen şi Sächsisch Regen. Copilărind în această atmosferă multiculturală şi multilinguală, m-am familiarizat în mod firesc cu pendularea permanentă între limbi şi culturi diferite şi cu ceea ce avea să devină mai târziu deviza Uniunii Europene: “Unitate în diversitate”. După aderarea României la Uniunea Europeană, plurilingvismul a devenit un portofoliu al Comisarului European român la Bruxelles, Leonard Orban.

Deja cu mult timp înainte de intrarea României în Spaţiul Comunitar, am perceput Transilvania ca pe un fel de “Europă unită” în miniatură, datorită diversităţii culturale şi lingvistice.

Dupa absolvirea bacalaureatului în România, mi s-a oferit, printr-o bursă de studii, posibilitatea de a studia germana, engleza şi italiana la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf. Fascinaţia pentru diferitele ţări europene m-a dus şi pentru două luni în Anglia, unde am avut ocazia să lucrez la celebra editură Bloomsbury din Londra. Din 2007, am început cursurile unui program de doctorat interdisciplinar italiano-german cu titlul “Interculturalitate şi Comunicare”, la Düsseldorf şi Trieste. După un an de cercetare în Italia, pasiunea pentru Europa şi Uniunea Europeana m-a readus pe malurile Rinului, la Bonn, pentru a urma cursurile masteratului de ştiinţe politice europene la Centrul pentru Integrare Europeană (Zentrum für Europäische Integrationsforschung).

DW: Ce fel de instituţie este acest Centru pentru Integrare Europeană şi în ce constă activitatea dumneavoastră?

Reka Török: Acest centru a fost fondat în 1995 ca proiect de restructurare a profilului oraşului Bonn, de transformare dintr-o capitală politică într-un centru economic şi ştiinţific de rang internaţional, după ce parlamentul german şi multe ministere s-au mutat la Berlin. Este vorba de o instituţie de cercetare din cadrul prestigioasei Universităţi Friedrich Wilhelm din Bonn, care oferă diverse programe internaţionale, printre care masteratul în ştiinţe politice europene, un program interdisciplinar la care participă anul acesta 28 de studenţi din 15 ţări.

Bildserie Schwerpunktwoche Europa Wahl Europaparlament

Parlamentul European de la Strasbourg

Programul este o perfectă îmbinare între cunoştinţe teoretice şi practice din domeniul politic, cultural, economic şi juridic, oferind în acest fel o privire de ansamblu asupra proiectului de integrare europeană. Practic, am avut posibilitatea de a vizita instituţiile europene de la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg şi de a urmări de aproape activităţile Uniunii Europene. Trebuie precizat că şi înalta calitate a programului se datorează profesorilor de rang internaţional, de la cele mai renumite universităţi din Germania şi străinătate, cu toţii specialişti în domeniul lor. Şi nu numai atât, am avut ocazia să stau de vorbă cu experţi din instituţiile europene şi internaţionale în cadrul aşa-numitului “Dialog European”, care, pe lângă împărtăşirea experienţei lor vaste, ne-au dat şi sfaturi utile privind posibilităţile de angajare în aceste instituţii.

DW: Cum vă explicaţi interesul scăzut pentru euroalegeri în rândurile populaţiei din România, dar şi din Europa în general?

Reka Török: În primul rând, Parlamentul European nu prea este înţeles, ci este simţit ca prea departe de publicul larg.

Oamenii au impresia că votul lor are prea puţină importanţă, chiar dacă Parlamentul European a devenit tot mai important în ultimii ani în procesul legislativ european. Mai mult de jumătate din totalul actelor legislative adoptate la nivel naţional sunt decise la nivelul Parlamentulului European. Cu toate acestea, Parlamentului European i se acordă tot mai puţină atenţie în opinia publică. De 30 de ani încoace, de la primele alegeri de acest fel, rata de participare la vot este în continuă scădere.

Europawahl EU 2009

În concluzie, se poate spune că avem o problemă de comunicare între Uniunea Europeană, instituţiile ei şi publicul larg. Iar acest lucru se poate explica prin faptul că multe decizii sunt luate în spatele uşilor închise, şi în plenum se votează doar ce s-a hotărât deja înainte. Acest lucru se datorează unei lipse de transparenţă pe care oamenii o resimt.

De altfel, participarea scăzută la vot îi avantajează, din păcate, pe populiştii şi extremiştii din Europa.

În acelaşi timp, nici problemele europene nu îi interesează pe români în mod deosebit, cu excepţia, poate, a tinerei generaţii de tranziţie, care cunoaşte din proprie experienţă şi sistemul comunist, şi perioada post-ceauşistă. Pentru această generaţie, aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat o deschidere a orizontului de cunoaştere, posibilitatea de a călători în străinătate, de a studia sau lucra în diferite ţări sau, de a absolvi stagii de practică în diferite state europene.

DW: În ce măsură este percepută altfel Uniunea Europeană în cele trei ţări în care aţi locuit?

Reka Török: Atitudinea tinerilor români faţă de Uniunea Europeana este în general pozitivă. Mai puţin pozitive sunt discursurile puternic naţionaliste ale anumitor politicieni de la Bucureşti. Discursuri similare au şi grupările populiste şi extremiste din Italia, ca Lega Nord sau Allianza Nazzionale. La rândul lor, tinerii italieni pe care i-am cunoscut nu sunt prea încântaţi de Uniunea Europeană, considerând că aceasta le-a adus doar dezavantaje. Nici nu sunt atât de mobili precum tinerii germani şi români, ci preferă să stea acasă. În Italia, mulţi politicieni de dreapta folosesc Uniunea Europeană ca ţap ispăşitor pentru problemele legate de imigraţie şi criminalitate.

Din experienţa mea, atitudinea faţă de Uniunea Europeană este mult mai pozitivă în Republica Federală. Majoritatea germanilor este de părere că statutul de membru al Uniunii Europene constituie un avantaj, iar încrederea lor în instituţiile europene a crescut în ultimii ani.

Autor: Alexandra Sora
Redactor: Medana Weident