Din culisele guvernării

Potrivit primei forme, angajamentul de loialitate prevedea obligaţia funcţionarilor din Corpul de control de a acţiona exclusiv "în interesul autorităţii neştirbite, prestigiului şi realizării prerogativelor primului ministru".

Au urmat destule critici şi ironii, dar, mai ales, a ieşit la iveală lipsa de încredere care domneşte în sînul noului guvern. Primul Ministru caută să consolideze încrederea prin asemenea gesturi care au, pe de o parte, o componentă simbolică, dar pe de alta şi una practică.

Cîtă vreme este un angajament scris, Primul Ministru poate foarte uşor să-i destituie pe toţi funcţionarii nepotriviţi sau prea numeroşi fără să-şi mai bată capul cu prevederile Codului Muncii.

Ce-i drept, mulţi demnitari au avut mari probleme cu Codul Muncii, deoarece nu au putut să-şi dea afară angajaţii leneşi, rău intenţionaţi, incompetenţi sau lipsiţi de loialitatea firească într-o instituţie.

Unii, lipsiţi de experienţa capcanelor birocratice, au concediat destui funcţionari, care i-au dat însă în judecată şi au cîştigat în instanţă.

Se creaseră astfel situaţii patradoxale în care angajaţii nedoriţi stăteau acasă şi, în virtutea sentinţei judecătoreşti, îşi încasau salariul.

Totusi, angajamentul iniţial nu suna bine, întrucît sugera că ar fi vorba de ceva discreţionar. Loialitatea faţă de o persoană (chiar camuflată în funcţie publică) este ceva nerecomandabil în instituţiile democraţiei liberale, care pretind, dimpotrivă, loalitate faţă de reguli.

Primul ministru a ţinut aşadar seama de aceste critici şi a schimbat angajamentul, reţinînd doar ideea de loialitate instituţională şi faţă de Constituţia ţării.

Totusi impresia de neîncredere a rămas. Guvernul desfiinţase Departamentul de control al guvernului, care se dovedise doar o sinecură pentru angajaţii săi şi înfiinţase un Corp de control al primului ministru, restrîns şi întemeiat pe loialitate, după un model care a mai existat încă din 1997.

Atunci cînd vii la putere după un Guvern extrem de darnic cu “trupele” sale eşti nevoit să consolidezi sentimentul datoriei şi componenta etică.

S-a mai putut vedea însă cu ocazia aceasta că primul ministru are o îngrijorare legată de menţinerea “autorităţii “ şi “prestigiului” său, ceea ce este totuşi firesc într-o coaliţie în care partenerii joacă cu armele ascunse sub masă.