1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Din Africa, pe străzile din Hamburg

Câteva sute de refugiaţi africani, sosiţi prin Italia, trăiesc acum pe străzile oraşului Hamburg. Italia i-ar primi înapoi, Germania i-ar trimite cu dragă inimă. Negocierile sunt în curs. Oamenii dorm pe unde apucă.

Dimineaţa devreme se adunaseră destui la cortul amplasat direct în faţa gării centrale din Hamburg. "Războiul NATO ne-a pus pe fugă. Cerem să ni se respecte drepturile" - se poate citi pe bannerul agăţat pe latura stângă a cortului.

În cort se află şi Friday. Are 31 de ani şi s-a născut în Nigeria. Acum o lună a ajuns la Hamburg, după ce centrul pentru refugiaţi din Italia, în care a fost găzduit în prima fază, s-a închis. La plecare, autorităţile italiene i-au dăruit drept de călătorie în spaţiul Schengen şi 500 de euro. "A fost cadou din partea guvernului. Ne-au spus că nu ne mai pot ţine acolo", povesteşte Friday.

Fondurile europene pentru refugiaţi s-au epuizat din februarie. Italia a fost nevoită să-şi închidă centrele, rând pe rând. Imigranţii au fost pur şi simplu lăsaţi în stradă. "Ne-au dat acte şi ne-au spus că putem pleca în altă ţară a UE, în care putem să începem o nouă viaţă", adaugă Friday. Guvernul italian susţine că refugiaţii nu au fost niciun moment sfătuiţi să se îndrepte către o altă ţară din comunitate.

Prosper în Libia, om al străzii în Germania

Friday a trăit în Italia doi ani. Nu ştie să spună de ce a venit la Hamburg. În oraşul hanseatic trăiesc 300 de refugiaţi cu poveşti de viaţă asemănătoare. Toţi se tem că vor fi trimişi înapoi în Italia. "Dacă ne vor expluza în Italia, ne întoarcem în iad. Acolo nu ştim ce s-ar întâmpla cu noi."

Friday a lucrat ca mecanic auto în Libia, ţară în care n-a trăit rău deloc, spune el. La fel i-a mers şi lui Affo, din Togo, care tot pentru libieni a muncit. Dar, după prăbuşirea lui Gaddafi, a început vânătoarea de străini. Libienii i-au considerat acoliţi ai dictatorului.

Săptămânile petrecute în Germania, în incertitudine şi fără un acoperiş deasupra capului, l-au obosit şi l-au făcut să devină agresiv. "În fiecare noapte ne căutăm alt adăpost. Dormim când ici, când colo... Trăim pe stradă", mărturiseşte Affo. Dacă au încercat să se stabliească într-un parc, au fost imediat invitaţi să părăsească zona.

Fără permis de muncă, fără perspective

"Neglijarea acestor oameni nu face cinste oraşului", este de părere Christiane Schneider, din Partidul Stângii. La rândul lor, ecologiştii din parlamentul regional acuză că oraşul nu se implică şi că îi lasă de izbelişte pe refugiaţi.

Senatorul social-democrat Detlef Scheele (SPD) vede lucrurile altfel: administraţia locală face eforturi mari pentru a le pune la dispoziţie cât mai curând un adăpost. Din cauza ploii, corturile nu sunt soluţia potrivită.

"Purtăm negocieri şi imediat ce vom găsi ceva, le vom oferi cazare", promite Scheele. În orice caz, oraşul i-ar putea găzdui numai pentru o lună şi jumătate, fiindcă "nu au permis de muncă şi de şedere în Germania", a spus senatorul.

Italia sau Africa

De câteva săptămâni, Ministerul federal de Interne poartă negocieri cu guvernul italian privind o posibilă expluzare a refugiaţilor aflaţi acum la Hamburg. Italia îi va primi, numai că, până atunci, germanii trebuie să le asigure nişte adăposturi decente.

"Nu e în regulă ca Italia să preia 60.000 de refugiaţi, iar Germania doar câteva sute. Avem nevoie de o soluţie la nivelul întregii comunităţi", crede Christiane Schneider, reprezentantă a Partidului Stângii - filiala din Hamburg.

Cu toate acestea, Italia şi Germania poartă cu totul alte negocieri. Cea mai convenabilă soluţie, pentru cele două părţi, ar fi trimiterea refugiaţilor în ţările lor de origine.