1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Dimensiunea shakespeariană a "revoluţiei furate"

Institutul Internaţional pentru Crimă Politică (IIPM) de la Berlin a prezentat, în avanpremieră, la Teatrul Odeon din Bucureşti, un proiect impresionant de teatru-documentar cu titlul “Ultimele ore ale lui Ceauşescu".

default

Rolurile soţilor Ceauşescu sunt interpretate strălucit de Victoria Cociaş şi Constantin Cojocaru

Iiniţiatorul proiectului, elveţianul Milo Rau, care semnează şi regia spectacolului alături de Simone Eisenring, avea 12 ani când a văzut la televizor imaginile de la procesul intentat soţilor Ceauşescu, imagini care i s-au întipărit adânc în minte. Atunci deja şi-a propus ca într-o bună zi să abordeze, într-un fel sau altul, acest subiect - în opinia sa - "cel mai dramatic eveniment al transformărilor politice de la finele anului 1989".

Câte interviuri, atâtea păreri

Mai târziu a început investigaţiile pe care le-a intensificat în ultimii doi ani. Tocmai în vederea realizării acestui proiect, Milo Rau a înfiinţat în anul 2007 Institutul Internaţional pentru Crimă Politică (IIPM), dându-şi seama că doar prin construirea unei adevărate reţele de istorici şi martori ai momentului, îşi poate face şi, ca atare, poate transmite şi publicului o imagine cât mai cuprinzătoare asupra acestui "capitol fundamental din istoria României, mai mult chiar, din istoria europeană".

Milo Rau şi echipa sa au stat de vorbă cu aprox. 50 de astfel martori, între care cei implicaţi în proces, cum e generalul Victor Atanasie Stănculescu, dar şi cu scriitori, cu disidenţi. Au fost uimiţi să constate păreri extrem de diferite la cei intervievaţi. Această constatare a determinat şi structura piesei: o primă parte multimedia cu o selecţie de şase interviuri reprezentative, aşadar şase puncte de vedere distincte, şi o a doua parte cu reconstituirea minuţioasă a procesului din 25 decembrie 1989.

IIPM International Institute of Political Murder

Reţeaua Securităţii s-a perpetuat

Frapantă a fost şi o altă concluzie a investigaţiilor făcute în România.

Milo Rau: "Cât de puţin analizate sunt anumite aspecte ale societăţii româneşti şi cât de puternică e încă reţeaua Securităţii, care s-a perpetuat. E uimitor că aprox. 50 la sută dintre parlamentarii români sunt foşti membri ai partidului comunist. E uimitor cât de puţin s-a schimbat în profunzime societatea românească în ultimii 20 de ani. E uimitor faptul că vechile structuri există încă."

Trădarea şi dimensiunea shakespeariană a acestui eveniment istoric

Tema centrală a proiectului, ca dealtfel şi a acelor zile de decembrie 1989, este în opinia sa “trădarea”, în legătură, desigur, cu rolul generalului Stănculescu, foarte apropiat familiei Ceauşescu, cel care a organizat însă procesul din 25 decembrie.

"Trădarea mi se pare tema centrală" mi-a mărturisit Milo Rau, explicând: "Din acest motiv m-a şi interesat atât de mult acest eveniment istoric, pentru că are o dimensiune shakespeariană, un dramatism puternic. E vorba de răsturnarea de la putere a unui dictator, pe care îl abandonează toţi apropiaţii săi, îi înscenează un proces şi îl execută. Poporul se revoltă, dar este trădat de noii stăpâni, care îi confiscă acestuia revoluţia, de aceea vorbim de 'revoluţia furată'.”

Experienţă neobişnuită pentru actorii români

Importantă a fost pentru Milo Rau alegerea actorilor, pentru care acest rol a fost unul foarte neobişnuit, mai ales că - o condiţie pusă de autor - aceştia şi-au petrecut cea mai mare parte din viaţă pe timpul comunismului, deci au trăit la maturitate evenimentele din 1989. O excepţie este rolul unui tânăr român, în vârstă de aprox. 30 de ani, interpretat de Alexandru Mihaescu, care s-a dorit a fi un răspuns la întrebarea "cum au trăit aceşti tineri, copii fiind, acele zile de decembrie 89 şi ce semnificaţie au avut ele pentru viaţa lor ulterioară?

Urmează turnee în spaţiul de limbă germană

Spectacolul “Ultimele zile din viaţa lui Ceauşescu” (Die letzten Tage der Ceauşescus), va fi prezentat la Berlin între 18 şi 22 decembrie, iar apoi, în ianuarie 2010, în câteva oraşe elveţiene. Piesa se întoarce în România anul viitor în cadrul unor festivaluri.

Revenim cu amănunte asupra reacţiei publicului german la readucerea în actualitate a acestui eveniment crucial din istoria recentă a României.

Autor: Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz