1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Dimensiunea politică a noului Cod Fiscal

Politica fiscală adoptată recent în Parlament conține îndrăzneli care suscită deopotrivă speranțe mari și îngrijorări pe măsură.

Noul Cod Fiscal e obiect de controversă între guvernul Romanei și experții de la Bruxelles. Scăderea taxelor va antrena o creștere a deficitelor peste limita convenită prin Pactul de Stabilitate pe care România l-a semnat sub administrația Băsescu, iar cei mai pesimiști estimează că, anul viitor, deficitul bugetar ar putea depăși chiar limita de 3%. Guvernul pare însă încrezător că va reuși să țină deficitul sub acest prag, deși admite că o creștere e inevitabilă.

Asta este doar componenta contabilă, controversa fiind ceva mai amplă. Unii economiști susțin că scăderea TVA, de la 24% la 19% (principala noutate a Codului Fiscal), nu va reuși să antreneze o creștere economică durabilă și că aplicarea ei de la anul este prematură. (v Lucian Croitoru). În general însă domină o stare de optimism și, așa cum este ușor de înțeles, noua lege a fost primită cu aplauze și de consumatorul obișnuit și de cei care administrează o afacere. De altfel legea a fost votată de toate grupurile politice (306 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 1 abținere) și, ceea ce contează mai mult, a fost integral asumată de PNL. Prin urmare dacă scăderea taxelor se va vădi în viitor o greșeală, răspunderea se va răsfrânge uniform asupra tuturor.

Nu avem mijloacele necesare pentru a întreprinde o analiză economică, putem evalua în schimb aspectele politice ale acestei decizii. În primul rând, constatăm că Guvernul de la București a îndrăznit să iasă din cadrele stricte trasate de Pactul de Stabilitate cu scopul de a oferi economiei un impuls mai puternic. Decizia susținută tacit de toate forțele politice semnificative implică și amânarea adoptării monedei comune dincolo de orizontul anului 2019. Pactul de Stabilitate era o convenție obligatorie pentru țările euro și una facultativă pentru țările non-euro care își afirmau astfel dorința de a adera cât mai repede la moneda comună. Să ne amintim că fostul președinte Traian Băsescu impusese acest Pact fără dezbateri prealabile și că acesta devenise un motiv de dispută surdă pe toată durata anului 2012 și ulterior. Votarea aproape unanimă a Codului Fiscal reprezintă prin urmare o despărțire de linia centrală a politicii economice girate de fostul președinte. S-a înțeles din declarațiile ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, că Guvernul asumă în cunoștință de cauză o creștere a deficitelor bugetare în anii care vin. Contează însă cu siguranță și cât de mult vor crește.

Prin urmare, dacă forțele politice principale vor rămâne solidare cu decizia de acum, România își va asuma un plus de independență față de politicile economice dirijate de la Bruxelles și care sunt, firește, preocupate preponderent de disciplina fiscală. În cazul unei schimbări de guvern ne putem totuși aștepta la o continuitate pe această linie dacă PNL rămâne loial programului său din acest an.

De aici se ridică însă două probleme: în primul rând, consecvența este o calitate greu de găsit în politica românească, care lucrează de regulă pe termene scurte și improvizează oportunist, în al doilea rând nu putem exclude ca efectele noului Cod Fiscal, corelate cu tot soiul de cheltuieli excesive, să provoace derapaje greu de stăpânit, care să pretindă din nou corecții severe.

Dar așa cum bine știm, libertatea pretinde și responsabilitate. Dacă România va reuși să învingă scepticismele și să obțină o creștere economică superioară în condiții fiscale rezonabile, ea va reuși să câștige deopotrivă mai multă încredere politică și să depășească minoratul în care se complace.