Dilemele Chinei

Fără ingerinţe în afacerile altor state - acesta este principiul politicii externe practicate de China în ultimele decenii. Ţara nu se implică în conflicte şi aşteaptă acelaşi lucru şi de la alţii, inclusiv de la partenerul rus. În cazul Ucrainei, acest principiu diplomatic a devenit o problemă, deoarece contravine unui interes politic central al Beijingului: păstrarea bunelor relaţii cu Moscova.

"Relaţiile ruso-chineze se află în cea mai bună fază din toată istoria acestor două state", a afirmat ministrul chinez al Afacerilor Externe, Wang Yi. China are nevoie de Rusia ca aliat contra occidentului.

Şi în privinţa crizei din peninsula Crimeea s-au găsit destule voci în Republica Populară care să critice "agresorul", adică Vestul. "Occidentul condus de SUA nu vrea o lume paşnică şi se amestecă peste tot, tulbură apele. China şi Rusia au nevoie una de cealaltă pentru a contracara dominanţa occidentului", declara pe un post german de televiziune Chen Xinming, expert pe problemele Europei de Est la Universitatea Populară din Beijing.

Mai ales pentru diplomaţia chineză, senzaţia că eşti literalmente încolţit de occident, cu precădere de SUA, are mare însemnătate - afirmă politologul Sven Gareis de la Universitatea Münster. "Rusia e considerată un partener important, de nădejde, un aliat pe care nu vrea să-l vadă făcându-se de ruşine pe scena politică internaţională", a adăugat Gareis.

Da şi nu prea

În acelaşi timp, China nu vrea să renunţe la neutralitatea sa. Nu-i de mirare, astfel, că liderii de la Beijing evită să facă declaraţii pe marginea recentului referendum din Crimeea.

Ministrul adjunct de externe, Li Baodong, a ocolit de fiecare dată răspunsul la întrebarea privind legalitatea referendumului din peninsulă şi la poziţia Chinei faţă de rezultatele acestuia: "Sperăm ca toate părţile să-şi păstreze luciditatea şi să caute o soluţie politică." O nouă escaladare trebuie evitată, a adăugat Baodong.

În Consiliul de Securitate al ONU, sprijinul Beijingului pentru partenerul său strategic, Rusia, pare să-şi piardă din fermitate. În Consiliu, înaintea plebiscitului din Crimeea, Rusia a respins rezoluţia pentru Ucraina. China s-a abţinut de la vot, atitudine pe care diplomaţii din occident au considerat-o o palmă dată Rusiei.

Refuzul de a vota în Consiliul de Securitate trădează dilema în care se află Beijingul, crede politologul Sven Gareis. Pe de o parte, China nu poate încuraja demersurile partenerului rus; pe de alta, nu vrea să sprijine rezoluţia occidentului.

Din raţiuni de politică internă, China se fereşte să ia, în mod vădit, apărarea Rusiei. "Nu poate încuviinţa referendumul fiindcă, în fond, şi noi avem problemele noastre", a declarat Chen Xinming, expert pe problemele Europei de Est la Universitatea Populară din Beijing. Iar aceste probleme sunt: Tibetul, Xinjiang, HongKong şi Taiwan. În condiţiile în care China ar recunoaşte votul popular din Crimeea, de ce n-ar face acelaşi lucru şi cu regiunile sale care vor independenţă?

"O forţă din afară şi-un referendum organizat prin presiuni militare care să ducă la divizarea ţării ar fi un scenariu de groază pentru China", spune Sven Gareis.

Când doi se ceartă...

În timp ce, la nivel politic, Beijingul se confruntă cu dileme, posibilele sancţiuni economice împotriva Rusiei i-ar putea fi de folos.

"Rusia s-ar îndepărta tot mai mult de Europa. Marele câştigător ar fi China", consideră Eckhard Cordes, responsabil pentru politicile privind estul Europei din partea patronatelor germane.

Republica Populară, cel mai mare importator de petrol rusesc, ar putea profita de pe urma crizei ucrainene. "Dar nu cred că Beijingul se va lăsa condus de interese pe termen scurt pentru a trage foloase", spune Sven Gareis. Mai degrabă liderii din China urmăresc stabilitatea în regiune.

Ţara are relaţii economice bune cu occidentul. Tocmai de aceea, în perioada următoare, atitudinea neclară a Chinei faţă de criza ucraineană s-ar putea să fie pusă şi mai mult la încercare: la sfârşitul lunii martie, preşedintele Xi Jinping se va afla în vizită în occident. Este foarte probabil ca, în timpul întâlnirilor cu politicienii europeni, Xi Jinping să comunice şi poziţia ţării sale faţă de acţiunile partenerului rus.