1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Dileme grele

N-o fi cel mai bun, dar este cel mai comod preşedinte al Comisiei Europene, crede Rheinische Post care, la unison cu multe ziare occidentale de stânga, critică dur realegerea în funcţie a lui Jose Durrao Barroso.

default

Jose Manuel Barroso, mulţumit de realegerea în fruntea Comisiei Europene

Potrivit cotidianului din Duesseldorf, Barroso s-ar fi dat bine pe lângă mai marii Uniunii, în cap cu Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy. După care, pentru a-şi păstra scaunul, s-ar fi gudurat pe lângă euro-parlamentarii revoltaţi ai stângii, cărora le-ar fi făcut concesii în serie, recurgând concomitent la sprijinul dreptei euro-sceptice.

Şi mai scandalizat se arată alt ziar de stânga din Germania. Berlinezul Tageszeitung crede că Europa ar avea nevoie de un lider cât mai puternic, capabil să-i facă faţă nu doar lui Obama ci şi variilor crize, economice, energetice şi ecologice. Or, potrivit ziarului, a fost ales Barroso, care-n ultimii cinci ani ar fi arătat că, onctuos şi lipsit de asperităţi cum e, "ştie doar să scandeze lozinci, dar n-are nici urmă de profil".

Neue Zuercher Zeitung reduce întreaga controversă privindu-l pe Barroso la dimensiunile sale reale. Ar fi vorba doar de o "furtună într-un pahar cu apă", constată ziarul elveţian, reliefând că adversarii de stânga ai lui Barroso, precum şi liberalii, au amânat realegerea sa din raţiuni tactice, spre a obţine oarece promisiuni. În fapt, potrivit ziarului din Zuerich, întreaga tărăşenie nu e decât un simplu spectacol de teatru care "nu va schimba câtuşi de puţin mersul lumii".

Gazeta Wyborcza din Polonia sondează dedesubturile umilirii lui Barroso de către euro-deputaţii de stânga şi reliefează că înjosirea sa nu s-ar fi putut produce fără consimţământul tacit al marilor puteri europene. "Franţa şi Germania sunt interesate să slăbească puterea Comisiei Europene", afirmă ziarul polonez.

Sueddeutsche Zeitung trage semnalul de alarmă. Potrivit ziarului de stânga din Muenchen, cooperarea lui Barroso cu euro-scepticii britanici, polonezi şi cehi care, alături de conservatori şi liberali, au optat în fine pentru demnitarul portughez, anunţă o viitoare alunecare spre dreapta a Uniunii Europene.

Ziarul deplânge slăbiciunea evidentă a socialiştilor şi social-democraţilor, care după ce i s-au opus zadarnic preşedintelui Comisiei, riscă să-şi piardă orice însemnătate. „Politica europeană”, scrie ziarul în concluzie, „va deveni de-acum încolo mai conservatoare, mai liberală şi mai puternic orientată spre economia de piaţă”.

Dacă lucrurile vor evolua aşa, depinde în bună măsură de deznodământul referendumului irlandez, de la 2 octombrie, asupra Tratatului de la Lisabona.

"Un eventual vot negativ în acest plebiscit îi va da mult de lucru lui Barroso", care va trebui să se dovedească în stare "să ţină laolaltă forţele centrifugale din Uniune", crede Osnabruecker Zeitung. În cazul unui vot pozitiv, Barroso va trebui să suporte apariţia în scenă "a unui preşedinte şi a unui ministru de externe al Europei, ceea ce îi va reduce importanţa", evidenţiază, la dreapta spectrului politic, Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Şi Rzeczpospolita de la Varşovia evidenţiază situaţia "schizofrenă" în care se găseşte pe moment preşedintele Comisiei. Ziarul lărgeşte însă perspectiva şi pune, cu regretul firesc al unui ziar dintr-o ţară mică sau mijlocie, degetul pe rană. Potrivit cotidianului polonez, indiferent ce se va întâmpla cu Tratatul, e clar că şi pe viitor deciziile majore cu privire la Europa se vor adopta în marile cancelarii şi nu la Comisie, la Varşovia, sau în capitalele unor ţări mici.

Editorialiştii occidentali mai consacră spaţii ample acuzelor de fraudare a alegerilor prezidenţiale afgane. Mulţi deploră ciuntirea legitimităţii democratice a viitorului preşedinte. Der Standard din Viena nu mai vede nici o ieşire convenabilă din imensa dilemă iscată de îndoielile privind scrutinul din Afganistan.

Potrivit ziarului austriac, occidentul nu poate nici ignora eventualele nereguli, dacă nu vrea să-şi discrediteze revendicarea de introducere a democraţiei în Afganistan. Pe de altă parte, nu-i poate refuza lui Hamid Karzai validarea realegerii în funcţia supremă, fără să rişte un îndelungat vid politic intern.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder