1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Dictatori fosilizaţi

Kosovo, Pakistanul, evaziunile fiscale germane şi oficializarea retragerii de la cârma Cubei a lui "maximo lider" - iată câteva din principalale subiecte ale presei occidentale.

default

Dictatorii între ei? Castro, pe patul de moarte, vizitat de discipolul său venezuelean, Hugo Chavez.

„Legile prea aspre trebuie schimbate, nu încălcate”, e de părerere cotidianul austriac Die Presse, într-un comentariu dedicat masivelor evaziuni fiscale descoperite în Germania. Ziarul nu crede că „scopul scuză orice mijloace”, şi ca atare califică drept imorală acţiunea serviciilor secrete germane, care au cumpărat informaţii furate de la băncile din Liechtenstein şi le-au predat autorităţilor fiscale. Die Presse consideră justificată urmărirea şi pedepsirea delictelor de evaziune fiscală, dar scoate în evidenţă un aspect profund al chestiunii. „Ascunderea în străinătate, la adăpost de autorităţile financiare germane, a unor fonduri gigantice, estimate la 400 de miliarde de euro – echivalentul venitului pe un an al visteriilor publice germane” – relevă, potrivit ziarului, mai mult decât imoralitatea evazioniştilor. „In cauză e şi alienarea cetăţeanului faţă de stat. E vorba de criza de credibilitate confruntînd Germania, o ţară care, să nu uităm, e patria conceptelor de datorie civică şi de respect faţă de lege”. Or, potivit ziarului, „democraţia şi economia de piaţă sunt la fel de puţin compatibile cu lideri politici şi funcţionari de stat care-şi exercită la maximum prerogativele, ca şi cu neîncetate măriri de taxe şi impozite, ori cu indivizi care-şi scot milioanele din ţară la bordul limuzinelor lor de lux”.

Telegraph din Londra felicită Pakistanul pentru recentele sale alegeri, notând că „în turbulenta istorie a acestei ţări, s-a întâmplat prea rar ca un guvern să fie schimbat prin vot”. Ziarul evidenţiază că, pe fundalul „arbitrariului puterii şi într-o atmosferă saturată de terorism, electoratul şi-a făcut datoria optînd pentru partide orientate în mod autentic spre democraţie”.

Bună parte din comentatori consacră spaţii largi retragerii oficiale de la putere a liderului comunist al Cubei, Fidel Castro. Politiken din Copenhaga deplânge presa excesiv de îngăduitoare, de care s-a bucurat în occident pe cât de longevivul, pe atât de represivul şi coruptul regim castrist. Politiken le recomandă şi altor dictatori naţional-comunişti fosilizaţi, precum celor din Belarus, Corea de Nord şi Zimbawe să urmeze exemplul lui Castro. Le Monde semnalează punctul terminus al unui mit, reliefînd că şi revoluţia cubaneză „a sfârşit ca toate celalalte revoluţii, „mâncîndu-şi copiii”.

O serie de analişti germani se întreabă cât de consistente sunt informaţiile circulînd înaintea apropiatelor alegeri regionale din Hamburg, potrivit cărora partidul social-democrat se va reorienta admiţînd colaborarea cu comuniştii.

In fine, spaţii ample continuă să se consacre independenţei kosovare. Ziarul vienez Der Standard consideră că albanezii din provincie trebuiau protejaţi de comunitatea internaţională „dată fiind discriminarea lor” colectivă, „de către sârbi înaintea războiului” din anii 90.

Frankfurter Runschau crede că la Belgrad s-a înregistrat caducitatea prejudecăţii potrivit căreia Germania ar fi sistematic antisîrbă şi proalbaneză. Die Welt din Berlin regretă absenţa unei poziţii unitare a UE în chestiunea kosovară, o lacună care, potrivit ziarului conservator german, subminează masiv autoritatea comunităţii europene în Kosovo şi Serbia.