Dialogul ruso-german schimbă paradigma soluţionării diferendului transnistrean

Expertul rus, Vadim Karasev, scrie într-un comentariu apărut pe portalul informaţional rosbalt.ru că deja de două luni Rusia nu mai transferă bani în Transnistria. Potrivit analistului rus, schimbarea de atitudine a Kremlinului faţă de regimul secesionist de la Tiraspol vine ca urmare a dialogului ruso-german. „Cancelarul Angela Merkel i-a spus foarte clar lui Dmitri Medvedev că Germania aşteaptă de la Moscova o politică adecvată şi modernă în soluţionarea conflictelor îngheţate", scrie analistul rus.

Pe de altă parte, fostul şef al pretinsului legislativ de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a menţionat într-un interviu acordat portalului „vzglead.ru” că „Rusia nu vrea să mai injecteze bani în Transnistria din cauza lui Igor Smirnov”, iar ziarul rusesc „Kommersant” scrie că Igor Smirnov pur şi simplu fură banii veniţi din Rusia prin intermediul filialei „GazpromBank” din Tiraspol patronată de Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean. Şi analistul moldovean Oazu Nantoi consideră că „importanţa regimului transnistrean pentru Federaţia Rusă scade evident, datorită dialogului ruso-german”.

Pe de altă parte, expertul moldovean în problema transnistreană, Ion Manole, susţine că Rusia nu va renunţa la finanţarea Transnistriei din cauza intereselor mafiote pe care le au unii politicieni ruşi în regiunea separatistă, doar că de acum încolo o va face tacit:

„Va trece o anumită perioadă şi banii vor fi viraţi iarăşi în Transnistria prin alte scheme. Nu cred că Federaţia Rusă se va retrage din această regiune. Foarte mulţi bani care ajung în regiunea transnistreană pe căi oficiale – se întorc pe căi neoficiale în Federaţia Rusă”.

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu, susţine această ipoteză:

„Prin diverse căi oculte, banii aceştia se repartizează nu doar prin buzunarele celor de la Tiraspol, dar nimeresc şi în buzunarele particulare ale unora de la Moscova. Din acest punct de vedere, interesul major care există la Moscova, nu a statului rus, dar al anumitor persoane foarte concrete – acest interes este ca Transnistria să existe, să continue să fie vaca aceasta de muls dolari..., dar ar fi o mare greşeală să nu luăm în considerare şi componenta geopolitică a liniei pe care o promovează Moscova în această zonă. Ea există şi, în mare măsură, datorită ei regimul de la Tiraspol supravieţuieşte”.

Regimul de la Tiraspol spală nu doar banii care vin direct de la Moscova, ci şi banii acumulaţi ca plăţi pentru gazele naturale consumate de locuitorii regiunii transnistrene. Datoria Transnistriei faţă de „Gazprom” depăşeşte 2 miliarde de dolari, iar concernul rus nu a ameninţat niciodată Tiraspolul cu sistarea livrărilor de gaze. Din nou Anatol Ţăranu:

„Ce înseamnă 2 miliarde de dolari? Aceasta înseamnă aproximativ 2 mii de kilometri de 'autobahn' european. Şi aceasta în condiţiile când Rusia, în partea siberiană, mai ales după Baikal spre Vladivostok, nu are nici măcar 1 kilometru de şosea. Deci, banii bugetarilor ruşi nimeresc în buzunarele liderilor de la Tiraspol şi, în primul rând, în buzunarul familiei Smirnov”.

Noul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a declarat recent că UE trebuie să se transforme din observator în mediator în negocierile asupra conflictului transnistrean. Subiectul a intrat imediat în atenţia experţilor independenţi.

Anatol Ţăranu: „Aceste contacte între Medvedev şi Merkel îi duc la gândul pe unii analişti politici din Occident că în problema transnistreană, în timpul apropiat, ar putea să se contureze doi actori foarte influenţi cum este Rusia şi UE, iar ceilalţi: SUA, OSCE şi Ucraina s-ar putea retrage pe planul doi. Mie mi se pare o astfel de reformă destul de benefică. Cel puţin în ultimii ani, formatul 5+2 şi-a demonstrat totala sa ineficienţă. Acest format a fost capabil să congeleze conflictul, dar nu a propus nici o soluţie cât de cât eficientă de soluţionare. Problema este că dacă într-adevăr se va contura acest mecanism, iar în UE mai degrabă Germania va fi cea care va reprezenta UE în acest dialog cu Rusia, având în vedere relaţiile foarte speciale între Rusia şi Germania, noi ar trebui să fim foarte prudenţi în ceea ce priveşte perspectivele unei reglementări relativ rapide a conflictului transnistrean”.

Pe de altă parte ministrul moldovean adjunct de Externe, Andrei Popov, susţine că formatul actual trebuie menţinut şi îndreptat, în perspectivă, spre discuţii directe dintre ministrul de Externe al Rusiei şi Înaltul Reprezentant UE pentru politică externă şi de securitate:

„SUA şi UE nu sunt pregătite să facă o extra-investiţie într-o luptă secundară pentru format. Deci, schimbarea formatului din perspectiva americană şi europeană ar implica o investiţie foarte mare de resurse pentru a schimba o formă. Mult mai raţională este concentrarea pe substanţă. Adică ce se discută în acest format. Trebuie să consolidăm acest format, discuţiile actuale dintre Germania şi Rusia, iar în perspectivă într-un format ministrul de Externe al Rusiei – Înaltul Reprezentant UE pentru politică Externă şi de Securitate, vin doar să susţină eforturile”.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW- Chişinău

Redactor: Robert Schwartz