1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Dialogul giganţilor

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, noul dialog dintre SUA şi China, criza financiară şi consumul de alcool - iată câteva din temele dezbătute astăzi în paginile presei germane şi internaţionale.

default

Cei doi giganţi, uliul american şi dragonul chinez

În Republica Moldova se desfăşoară astăzi alegeri parlamentare anticipate. Majoritatea cotidianelor germane preferă să aştepte deznodământul alegerilor. Cunoscutul editorialist al ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, Michael Martens, a consacrat însă un spaţiu larg evenimentului, într-un articol cu titlul : "Nemărginita sete de putere din Moldova". "Comuniştii moldoveni - scrie ziarul - se tem că-şi vor pierde puterea la alegerile de miercuri şi de aceea reacţionează printr-o campanie de intimidare". Martens precizează că recentele sondaje oferă prea puţine indicii asupra rezultatelor electorale. "Încă nu e totul pierdut pentru comunişti", conchide el la finele articolului ilustrat cu imaginea unui perete tapetat cu afişele electorale bilingve ale Partidului Comuniştilor, cu sloganul în română şi rusă : "Să ne apărăm patria".

În contextul recentului forum economic şi strategic sino-american de la Washington, numeroase publicaţii germane şi internaţionale dezbat în paginile lor noul avânt în relaţiile dintre China şi SUA. "China a împrumutat SUA ameţitoarea sumă de 801,5 miliarde de dolari (572,2 miliarde de euro)", scrie cotidianul norvegian conservator Aftenposten şi adaugă: "Acest împrumut generează de ambele părţi putere şi neputinţă (...) Chinezii îşi doresc, desigur, ca SUA să iasă cu bine din criza economică. În caz contrar, revendicările lor s-ar devaloriza. Acest pericol există şi în cazul exercitării unei presiuni prea mari de către Beijing asupra Washintonului. Pe de altă parte, nici SUA nu-şi pot permite să exercite presiuni puternice asupra Chinei, de pildă pe tema drepturilor omului. Preşedintele Barack Obama, aminteşte ziarul, a declarat că relaţiile bilaterale sino-americane vor fi decisive pentru secolul 21. Cine l-ar putea contrazice? conchide autorul articolului

Cotidianul münchenez S üddeutsche Zeitung nu aprobă întru totul această idee: "Cuvinte preţioase. Rămâne de văzut, cum se va echilibra în final balanţa celor două puteri. Doar că atât americanii cât şi chinezii sunt suficient de încrezători în forţele proprii, încât nu-şi fac griji pentru ceilalţi. La forumul economico-strategic n-a pomenit nimeni de Europa, lumea veche".

La Frankfurt pe Oder, ziarul regional Märkische Oderzeitung îşi pune aceeaşi întrebare : "Şi restul lumii ? Am putea profita în domeniile globale de pe urma dialogului renăscut între SUA şi China, ca de pildă în vederea soluţionării crizei economice sau a problemelor climatice? Dar, atenţie ! Tratatele bilaterale implică mereu riscul ca ceilalţi să rămână pe dinafară, în timp ce superputerile reorânduiesc lumea".

Cotidianul francez La Montagne din Clermont-Ferrand priveşte situaţia cu detaşare: "Cei doi giganţi au nevoie unul de altul. Iar dialogul lor este liniştitor, chiar şi pentru cei care se tem că diplomatul pitic, Europa, ar putea fi dat de-o parte. În ciuda anumitor divergenţe de opinie, cele două superputeri sunt interesate de o relaţie bilaterală. Numai aceasta le permite să abordeze - departe de discuţii în grupuri de opt, 14 sau mai multe state - obiectivele secolului 21.

Criza financiară şi, în special, situaţia băncilor, rămân în continuare în centrul atenţiei presei germane. Cotidianul din Essen, Neue Ruhr/Neue Rhein Zeitung, scrie pe marginea profiturilor record înregistrate de Deutsche Bank: "De la prăbuşirea (băncii americane) Lehman Brothers încoace, toate statele lumii se văd nevoite să nu mai permită niciun faliment al vreunei bănci. Bancherii instituţiilor de investiţii au reuşit între timp să exploateze, în folosul speculaţiilor lor riscante, cel mai mare garant din lume: banii contribuabililor. Fără urmă de populism suntem nevoiţi să constatăm că Goldman Sachs, Deutsche Bank şi celelalte câteva bănci care mai operează la nivel global, se bazează din nou, fără ruşine, pe banii comunităţii. Este evident că politica a ratat, în timpul crizei financiare, şansa istorică de a ţine în frâu băncile. Prin urmare, stăpânii economiei globale nu stau la Washington, Berlin sau în Downing Street ci în centrele financiare din New York, Frankfurt şi Londra".

În timp ce cotidianul regional Leipziger Volkszeitung îi cere şefului Deutsche Bank, Josef Ackermann, să fie mai reţinut în criticile sale la adresa politicienilor care, susţine acesta, ar fi intervenit prea târziu pentru salvarea băncii Hypo-Real-Estate, cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung critică tendinţele protecţioniste ale economiei globalizate.

Alte subiecte dezbătute în paginile cotidianelor germane sunt gripa porcină şi consumul de alcool. Ziarul berlinez Tageszeitung pledează pentru preluarea costurilor de vaccinare împotriva virusului A/H1N1 de către casele de sănătate . "În vremuri în care se investesc sute de miliarde de euro în bănci falimentare, iar managerii de la Porsche încasează despăgubiri de 50 de milioane de euro, cele 600 de milioane de euro necesare prevenirii gripei porcine sunt de-a dreptul o bagatelă şi nu merită efortul de a fi anexate taxelor medicale". Tot în capitala germană, cotidianul Tagesspiegel comentează pierderea în faţa instanţei a oraşului Freiburg, care intenţionease să interzică în locurile piblice consumul de alcool. "Germanii consumă anual peste zece litri de alcool pur, plasându-se astfel în fruntea clasamentului european. (...) Spre deosebire de Germania, în SUA consumul de alcool a scăzut constant în ultimii ani. Prin urmare nu poate fi atât de greşită interzicerea consumului de băuturi alcoolice pe stradă".

Autor: Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: M.W.