1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Dezordinile lumii

Tentativele de spargere a blocadei israeliene impusă Fîşiei Gaza împing într-un viitor îndepărtat perspectiva unei păci în regiune; în Europa, programele de austeritate pun la grea încercare şi relaţiile între parteneri.

default

În pofida tuturor criticilor la adresa conducerii Israelului, cum ar fi procedat G ermania dacă guvernanţii unei ţări vecine şi-ar fi propus s-o radă de pe su pr afaţa pă mîntului ? , se întreabă cotidianul RHEINPFALZ, spre a se opri apoi asupra blocadei impuse împotriva Fîşiei Gaza. Continuînd seria interogaţiilor retorice, acelaşi ziar scrie: Ar fi oare comunitatea internaţională dispusă să preia aprovizionarea Fîşiei Gaza, veghiind ca locuitorii ei radical-islamişti să nu fie înarmaţi mai departe de Iran? Problema Fîşiei Gaza nu se lasă rezolvată prin aşa zisele flotile ale solidarităţii; dimpotrivă , ea este agravată de imixtiunea persoanelo r civile în zonele de conflict. Regimul Hamas îşi va afla sfîrşitul doar atunci cînd conducerea Israelului şi cea a palesinienilor vor veni în întîmpinarea procesului de pace, conchide ziarul citat.

Deocamdată, titrează DIE WELT un amplu eseu, Isr aelul nu-şi poate permite să fie pacifist. Acelaşi ziar publică o relatare despre brutalitatea cu care militanţii pro-palestinieni au ripostat la descinderea militarilor israelieni din unităţile speciale la bordul navei „Mavi Marmara.” Articolul întrevede totuşi, în contextul incidentelor petrecute în urmă cu o săptămînă în largul apelor internaţionale şi după recenta şedinţă a cabinetului israelian, o posibilitate de modificare a actualei forme a blocadei, ca şi eventualitatea ca, totuşi, în cele din urmă, o comisie internaţională să poată investiga cazul „ flotei soldiarităţii”.

Doar o comisie internaţională independentă poate elucida cele petrecute la bordul unei din navele "flotei sol id arităţii" – crede AFTENPOSTEN.

Atunci cînd un stat suveran comite erori, el promite investigar ea independentă şi imparţială a acestora, condolează familiile îndoliate, se scuză, îşi manifestă compasiunea, scrie THE GUARDIAN, spre a constata că guvernul Netanyahu nici nu se gîndeşte la aşa ceva. Ziarul britanic consideră că modul în care acest executiv a reacţionat aduce grave prejudicii Israelului , care se izolează pe zi ce trece de restul lumii.

Tot un ziar britanic, THE INDEPENDENT, de astă dată, imaginează ce riscantă ar fi pentru statul evreu o trecere a Turciei şi Egiptului în tabăra adversarilor săi.

Turcia la rîndul ei se află într-un moment crucial al existenţei sale. Din neutra Elveţie, TAGES-ANZEIGER crede că, acum, guvernul de la Ankara, a cărui popularitate a sporit în rîndul palestinienilor, s-ar putea folosi de aceasta pentru a determina Hamasul să recunoască dreptul la existenţă al statului Israel şi să renunţe la actele de violenţă şi atacurile teroriste împotriva acestuia.

Deocamdată, Papa Benedict al XVI-lea a lansat, la fel ca preşedintele Obama, un apel la încetarea vărsării de sînge. De criticile Suveranului Pontif nu au scăpat nici creştinii care, în numele Evangheliei, îşi fac singuri dreptate, nici dictaturile arabe, nici superînarmaţii militari israelieni – scrie LA STAMPA. Ziarul italian remarcă şi un detaliu care, în sine, nuanţează şi criticile la adresa actualei politici a Israelului: Şeful Casei Albe şi Capul Bisericii Catolice s-a angajat deopotrivă întru apărarea oamenilor şi a drepturilor omului acolo unde ele sunt încălcate.

Constituie sau nu sărăcia o încălcare a drepturilor omului? Întrebarea nu şi-o pun cei care în aceste zile decid în diversele capitale europene asupra programelor de austeritate menite să pună capă crizei. Soluţia nu este însă unanim îmbrăţişată de naţiunile occidentale. Astfel, Statele Unite pornesc de la premiza că ţările din zona Euro nu ar trebui să strîngă cureaua ci, dimpotrivă, să practice o politică de stimulare a cererii, oferindu-le cetăţenilor mijloacele de a consuma. Ceea ce - scrie cotidianul olandez TROUW - deşi vizează direct Germania, le implică şi pe ţările nordice, obligîndu-le să-şi îndeplinească datoria de a-şi limita... datoriile!

Numai că în Germania, campioana exporturilor, programele de austeritate nu au aceleaşi efecte ca în Franţa - constată LA VOIX DU NORD, încercînd să afle cauzele „gripării survenite în funcţionarea motorului franco-german”. Important este, opinează LA CROIX, ca între cele două părţi să se creeze un echilibru.

Şi reuniunea miniştrilor de finanţe ai ţărilor din aşa numitul G-20 a scos la iveală concepţiile divergente ce dăinuie în materie de atenuare a crizei-remarcă EL PAIS. Dacă opţiunea guvernului german pentru un program sever de austeritate este criticabilă, cît de „inspirată” este nominalizarea pentru funcţia de preşedinte al Germaniei al lui Christian Wulff, creştin-democratul din Saxonia Inferioară şi nu a lui Joachim Gauck, fostul şef al Oficiului de Investigare a Arhivei Stasi, independent, militant pentru drepturile omului, despre care deunăzi DIE WELT şi, azi, DER SPIEGEL crede că el ar fi preşedintele potrivit al ţării.

Lipsa de inspiraţie a cancelarului Angela Merkel, preocupată în ultima vreme să-şi consolideze, prin politica de personal pe care a promovat-o, propria putere, o întregistrează de la Viena cotidianul DIE PRESSE. Rar s-a mai întîmplat, constată, tot din capitala Austriei, DER STANDARD, ca o coaliţie să aibă atît de puţin în vedere binele alegătorilor şi atît de mult, proprii le tactici partinice.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Cristian Ştefănescu