1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

"Dezintegrarea ordinii": Încotro se îndreaptă ţările fostei Iugoslavii?

„Dezintegrarea ordinii” este titlul unui simpozion organizat ieri de Serviciul de informaţii german (BND) la Berlin. Printre altele, s-a discutat despre evoluţiile problematice din teritoriul fostei Iugoslavii.

default

Proteste ale sârbilor din provincia Kosovo împotriva albanezilor (februarie 2007)

Exemplul fostei Iugoslavii reflectă dificultăţile din procesul de reconstrucţie a instituţiilor statului cu ajutorul comunităţii internaţionale. La această concluzie a ajuns directorul adjunct al Serviciului de informaţii german (BND), Arndt Freiherr Freytag von Loringhoven:

„Nici măcar astăzi, la 16 ani după izbucnirea conflictelor în fosta Iugoslavie, nu am ajuns încă la rezultatul strădaniilor noastre de consolidare politică şi economică. În ciuda unui angajament politic, militar şi economic ieşit din comun, nu s-a ajuns la o stabilizare pe termen lung în părţi ale Balcanilor de vest. Violenţa interetnică izbucneşte din nou, iar încercările de a ajunge la concesii rămân în continuare excepţia de la regulă.”

Provincia Kosovo, cheia spre stabilizarea Balcanilor

În centrul întregului proces de stabilizare al Balcanilor se află încercarea de a soluţiona problema provinciei Kosovo. O comisie de experţi urmează să afle până pe 10 decembrie dacă sârbii şi albanezii din Kosovo sunt capabili să ajungă la o soluţie comună.

Probabil că nu se va ajunge la acest rezultat, situaţie în care albanezii, reprezentând 90 la sută din populaţia provinciei Kosovo, şi-ar proclama independenţa, a declarat la Berlin liderul partidului kosovar de opoziţie „Ora”, Veton Surroi:

„Pe la Crăciun, parlamentul nostru ar trebui să ia o decizie asupra datei când va fi proclamată independenţa. În societatea noastră s-a ajuns la consensul că acest lucru ar trebui să se întâmple în următoarele 100 de zile.”

Ar putea fi recunoscută independenţa provinciei Kosovo pe plan extern?

Hauptquartier der UNMIK, United Nation Mission in Kosovo, in Pristina

Cartierul general al misiunii ONU din Kosovo, în capitala provinciei, Pristina

Nu s-a găsit însă un consens cu Serbia şi Rusia în această problemă a provinciei Kosovo. Moscova consideră că ar trebui elaborată o soluţie care să-i mulţumească deopotrivă pe albanezii din Kosovo şi pe sârbi. Se ştie de mult că recunoaşterea internaţională reprezintă un factor decisiv pentru stabilizarea unui stat pe plan intern. Ce se va întâmpla însă în cazul în care nu numai Serbia, ci şi Rusia ar refuza să recunoască independenţa provinciei Kosovo? Nu va încerca oare Moscova să împiedice aderarea ei la Naţiunile Unite? Şi ce fel de perspective europene ar avea un astfel de stat, dacă ar exista chiar state membre ale Uniunii Europene care nu i-ar recunoaşte independenţa? Nici la conferinţa de la Berlin nu s-au găsit răspunsuri satisfăcătoare la aceste întrebări.

Serbia şi perspectivele ei europene

În ceea ce priveşte atitudinea Serbiei în cazul în care provincia Kosovo şi-ar declara independenţa, estimările fostul vicepremier al statului Miroljub Labus nu par prea promiţătoare:

„Ceea ce s-ar întâmpla ar duce la un regres considerabil al strădaniilor sârbilor în vederea aderării la Uniunea Europeană. Dacă nici Uniunea Europeană şi nici Serbia nu îşi schimbă politica, statul nostru nu va adera la Uniune încă timp de mulţi ani.”

Alltag in der serbischen Provinz Kosovo

Un graffitti într-o staţie de autobuz din Kosovo aminteşte că provincia face parte din statul sârb

Opţiunea integrării în Uniunea Europeană reprezintă un instrument al Europei de a stabiliza regiunile de criză şi de a-i convinge pe politicieni să implementeze reforme democratice. Se pare însă că această perspectivă europeană nu este de ajuns pentru a dezamorsa conflictele din Balcani, în special atunci când naţionalismul îşi spune cuvântul.