1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Dezarmarea nucleară deschide alte riscuri majore

Astăzi (24.09.2009) are loc la New York o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU, cu tema dezarmare. Este oare posibilă renunţarea la armele nucleare în ţara cu cea mai mare putere militară din lume ?

default

SUA au dobândit statutul de superputere militară în timpul celui de-al doilea război mondial. Din acel moment, bugetul ministerului apărării a sporit constant. La 11 septembrie 2001, Administraţia de la Washington s-a văzut confruntată cu noi provocări în planul strategiilor de securitate. Preşedintele George W. Bush a investit în sisteme militare noi şi moderne. Succesorul său preferă însă dezarmarea şi intenţionează să reducă din cheltuielile Pentagonului. Expertul pe probleme de apărare Eric Edelman nu crede că preşedintele Obama va reuşi să-şi pună planul în aplicare. Edelman a fost, în timpul administraţiei Bush, secretar de stat la Ministerul Apărării :

" SUA se confruntă cu o situaţie de securitate foarte complexă şi dificilă, lucru care nu s-a schimbat la 20 ianuarie, când Casa Albă a fost preluată de preşedintele Obama. Şi el trebuie să facă faţă aceloraşi provocări ca şi predecesorul său - în Irak, Afganistan, Coreea de Nord, Iran şi în alte părţi ale lumii. Prin urmare, nu ar trebui să fim surprinşi dacă nu vor exista modificări de amploare la cheltuielile militare".

Între două riscuri

SUA şi Rusia deţin împreună peste 80% din arsenalul nuclear global. Americanii întreţin circa 2200 de ogive nucleare, Rusia aproximativ 2790. Într-o declaraţie comună, preşedintele Barack Obama şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, au cerut împreună, în ajunul summitului G20, "reducerea şi limitarea armamentului ofensiv strategic". Un tratat corespunzător urmează a fi semnat înainte de data de 5 decembrie, când expiră acordul de dezarmare nucleară, aşa-numitul acord START.

Expertul pe probleme nucleare Richard Weitz, de la Hudson Institute din Washington, crede, însă, că armele atomice şi-au păstrat până în prezent efectul intimidant. De aceea, o eventuală dezarmare nucleară ar putea atrage după sine sporirea numărului conflictelor convenţionale.

" Trebuie să ne decidem ce risc preferăm. Vrem să riscăm un mare război convenţional, prin renunţarea la arsenalul nuclear, sau preferăm riscul minim al unei deflagraţii nucleare, pentru a descuraja din start eventuale conflicte convenţionale? Nu există un răspuns corect la această întrebare".

Între vis şi realitate

Barack Obama spricht in Prag über atomare Abrüstung

Preşedintele Barack Obama în timpul discursului său la Praga în favoarea dezarmării globale (05.04.2009)

Asemeni lui Weitz, şi Todd Harrison, expert pe probleme financiare în domeniul apărării la Centrul de Evaluare Strategică şi Bugetară din capitala americană, priveşte cu scepticism propunerile preşedintelui Obama în materie de dezarmare, aşa cum au fost ele formulate în discursul de la Praga.

" Nu cred că poporul american sau Congresul SUA sau Guvernul de la Washington vor reduce vreodată arsenalul nuclear la zero. Constatăm mici progrese în acest sens dar suntem foarte departe de o dezarmare adevărată. E vorba mai degrabă despre noi tipuri de arme împotriva noilor tipuri de ameninţare".

Armamentul convenţional joacă un rol marginal în dezbaterile pe tema dezarmării, intrând în discuţie doar dacă devine prea scump. Preşedintele Obama a avertizat Congresul SUA că va face uz de dreptul său de veto, dacă armamentul va fi produs doar în scopul menţinerii locurilor de muncă sau din considerente ce ţin de interesele industriei.

În ciuda dezbaterilor actuale pe tema dezarmării, bugetul Pentagonului, cel mai ridicat de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial încoace, va creşte şi anul viitor, anume cu 4%. Acest fapt se datorează însă includerii, pentru întâia oară, în buget a cheltuielilor pentru războiul din Irak.

Autor : Isabelle Schaefers/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor : Cristian Ştefănescu