1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Dezarmarea este bună, neproliferarea şi mai bună

Statele Unite ale Americii şi Rusia lansează o nouă şi promiţătoare iniţiativă de dezarmare nucleară. Provocarea cea mai mare este însă oprirea proliferării atomice.

default

Cele două foste mari superputeri din timpul Războiului Rece deţin, în continuare, un uriaş arsenal atomic, pe care însă nu îl mai folosesc pentru a se ameninţa reciproc. Arsenalul nu mai reprezintă o ameninţare nici în aşa numitele războaie asimetrice, precum în Afganistan sau în combaterea terorismului. Întreţinerea, supravegherea şi eventuala modernizare a armelor atomice este scumpă. Tocmai din aceste considerente, Statele Unite şi Rusia sunt interesate în reducerea rapidă a arsenalului nuclear internaţional. După schimbarea administraţiei în Statele Unite, decizia celor două tabere de a se aşeza la masa negocierilor pentru a continua dezarmarea este mai mult decât salutară.

O lume fără arme nucleare, la care a făcut din nou aluzie preşedintele Barack Obama la întrunirea NATO de la începutul lunii aprilie, nu va rezulta cu siguranţă la finalul discuţiilor bilaterale. Dacă acest ideal va deveni realitate, atunci abia în generaţia viitoare - a ţinut să remarce - în mod inteligent - Obama în discursul de la Strassburg.

Şi totuşi, este bine că încrederea dintre Rusia şi Statele Unite a crescut, după încheierea erei Bush şi după schimbarea la vârf de la Kremlin, fiind programate şi primele discuţii politice serioase între cele două noi administraţii. În ciuda conflictului actual dintre Rusia şi NATO, Moscova se declară deschisă dialogului pe tema dezarmării. Este un semn foarte bun, care atestă voinţa părţii ruse. În luna martie, surse de la Moscova vorbeau încă despre o modernizare a arsenalului nuclear. Pe fundalul crizei economice, al scăderii rapide a încasărilor la bugetul statului şi al creşterii generale a costurilor, declaraţiile păreau mai degrabă spectaculoase.

Start-1 a fost semnat la 31 iulie 1991 de preşedinţii George Bush şi Mihail Gorbaciov

Start-1 a fost semnat la 31 iulie 1991 de preşedinţii George Bush şi Mihail Gorbaciov

Discuţiile pe marginea prelungirii ori a modificării Tratatului START, valabil până la sfârşitul acestui an sau elaboarea unui document nou, vor dura mult timp. Probleme serioase va ridica scutul anti-rachetă, preconizat de Statele Unite în urmă cu 10 ani şi care a fost deja parţial instalat. Segmente din scutul anti-rachetă urmează să fie amplasate în Cehia şi Polonia. Deşi, la nivelul declaraţiilor scutul este destinat protecţiei în faţa unor eventuale rachete intercontinentale lansate din Iran sau din Corea de Nord, pentru Rusia sistemul a devenit un excelent motiv de propagandă.

Ameninţare ireală

Din punct de vedere militar, cele 10 scuturi antirachetă fără focoase, urmînd să fie amplasate în Polonia, sunt complet irelevante şi nu reprezintă nici o ameninţare la adresa Rusiei. Şi totuşi, europenii se tem şi manifestă o reală tendinţă de poziţionare în tabere pro sau contra-inişiativei americane. Situaţie de care Moscova profită din plin.

Obama trebuie să găsească rapid o soluţie care să justifice scutul anti-rachetă, aprobat încă din vremea administraţiei Clinton, în faţa Rusiei şi a întregii lumi. La anunţatele negocieri pe marginea dezarmării, Rusia va cere un preţ.

Aproape mai important decât reducerea arsenalului nuclear este un alt aspect: interzicerea proliferarării nucleare, a armelor şi materialelor cu conţinut atomic ca şi a transferului de know-how. Pericolul ca anumite state sau chiar grupări teroriste să deţină bombe atomice sau bombe cu materiale radioactive, precum uraniu, este mult mai mare decât posibilitatea ca Statele Unite sau Rusia să folosească arsenalul pe care îl deţin.

Rusia şi Statele Unite trebuie să împiedice împreună construirea bombei atomice în Iran sau Coreea de Nord ca şi folosirea ei de către Pakistan, India sau Israel.

De asemenea, trebuie oprită orice încercare a lui Osama bin Laden sau a susţinătorilor lui de a intra în posesia armelor atomice. Aceasta este adevărata provocare "nucleară" a următorilor ani.

Autori: Bernd Riegert / Alina Kühnel

Redactor: Rodica Binder