1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Deutsche Welle a obţinut proiectul de raport al Comisiei Europene privind România

Proiectul de raport al Comisiei Europene privind România este foarte blând în comparaţie cu cel vizând Bulgaria.

default

Blocarea dosarelor de către Parlament
Totuşi câteva critici s-au adus şi României, mai ales referitoare la Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Nu s-a înregistrat un progres real în cele zece cazuri în care au fost implicaţi foşti miniştrii. Aceasta datorită Parlamentului României care a blocat investigaţiile şi pe de altă parte datorită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a suspendat cazurile aflate pe rol” se arată în proiectul de raport ce va fi publicat miercuri, 23 iulie. Împotrivirea Parlamentului şi a sistemului judiciar la investigarea acestor cazuri duce la „lipsa de încredere publica” în aceste instituţii, mai spune Comisia Europeană. Cu privire la Codul de Procedură Penală, s-a încercat de către Parlament restricţionarea colectării de probe care a creat „instabilitate legislativă şi a influenţat negativ investigaţiile în curs”, se arată în acelaşi proiect.

DNA, un punct pozitiv pentru România
În schimb, se subliniază rolul Departamentului Naţional Anticorupţie şi a Ministerului Public care „au înregistrat rezultate bune în instrumentarea dosarelor şi au început investigaţii într-un număr important de cazuri de înaltă corupţiei împotriva foştilor miniştri şi ai unor membri din Parlament”. Se mai subliniază în proiectul de raport că „numirea unui nou ministru de justiţie în februarie 2008, este un element important”. Însă raportul este precaut în privinţa terminării acestor investigaţii şi a posibilelor trimiteri în judecată care să se materializeze cu sentinţe penale.

Depolitizarea corupţiei
„Lupta împotriva corupţiei trebuie depolitizată şi România trebuie să-şi afirme neechivoc angajamentul luptei împotriva corupţiei la nivel înalt”, se subliniază în proiectul de raport. „O investigare independentă a foştilor miniştri şi ai parlamentarilor de către justiţie trebuie să aibă loc pentru ca încrederea opiniei publice în lupta împotriva corupţiei şi a statului de drept să fie recuperată”.
La nivel local se constată progrese dar România trebuie să aibă mai multe rezultate pozitive.

ANI rămâne deocamdată o promisiune
În ceea ce priveşte Agenţia Naţională pentru Integritate, se constată „un pas important care a fost făcut” dar „rămâne ca aceasta să demonstreze ca poate monitoriza averile demnitarilor, detectarea şi sancţionarea creşterilor nejustificate de avere şi să reglementeze conflictele de interese”.

Bulgaria, ţară „europeană” a crimei organizate
În comparaţie cu Bulgaria care „trebuie să-şi cureţe administraţia şi să permită ca ajutorul generos primit de la Uniunea Europeană să ajungă la cetăţeni şi nu la funcţionari corupţi care lucrează mână în mână cu criminalitatea organizată”, România este văzută cu ochi mai îngăduitori. Bucureşti-ul s-ar îndrepta „spre o direcţie bună”, aceasta ar fi o primă concluzie a Comisiei Europene. Se marchează aici o diferenţiere netă între cele două state, pentru prima oară de când sunt monitorizate, din ianuarie 2007. De altfel, Comisia a alcătuit pentru Bulgaria un al doilea document în care Sofia este criticată vehement pentru modul cum a administrat fondurile de preaderare. Printre alte măsuri, Comisia va bloca un fond în valoare un miliard de dolari.Cotidianul The Times, în ediţia de sâmbătă, 19 iunie, titrează pe prima pagină cu litere de o şchiopă „Europe’s mafia state” („Stat mafiot european”) în care se constată că, de la căderea comunismului în Bulgaria, au fost comise nu mai puţin de 150 de crime în stil mafiot.

Se menţine monitorizarea
Revenind la România, raportul mai precizează că se va continua mecanismul de cooperare şi verificare, Comisia considerând că la acest moment „suportul său are mai multe efecte decât sancţiunile şi ca atare, nu va invoca clauzele de salvgardare”. Proiectul de raport a fost trimis de biroul secretarului general al Comisiei Europene, Chaterine Day la comisari, în cursul zilei de vineri, urmând ca aceştia să-l aprobe marţi seară.