1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Detalii despre „jaful secolului”, dezvăluite la TV în ziua condamnării lui Vlad Filat

Condamnarea ex-premierului moldovean Vlad Filat la 9 ani de închisoare cu executare de către prima instanță nu a convins societatea de faptul că s-a făcut justiție în acest caz.

Vlad Filat în ziua condamnării (27 iunie 2016)

Vlad Filat în ziua condamnării

Aceasta pentru că există senzația că justiția se aplică selectiv, doar contra oponenților partidului care controlează puterea, iar procesul în care a fost condamnat Filat a fost totalmente secretizat. „Această condamnare vine să ungă ochii opiniei publice. Există sentimentul, implantat mediatic, la nivelul societții că Filat este vinovat. Dar problema este că după acest proces noi, cetățenii, nu trăim sentimentul că s-a făcut justiție”, a comentat directorul Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Arcadie Barbaroșie.

Proces netransparent = neîncredere în actul justiției

Procesul lui Vlad Filat demonstrază că foarte puține lucruri s-au schimbat la capitolul aplicarea legii, chiar dacă reformarea justiției a început de mai bine de cinci ani, a declarat, la „Europa Liberă”, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea. El susține că ședințele de judecată în dosarul fostului premier trebuiau să fie publice. „Nu pot să înțeleg de ce acest proces a fost cu ușile închise, mai ales că este primul de acest gen, iar persoana vizată a ocupat funcții publice importante în stat. Este un dosar în privința căruia s-au făcut multe speculaţii. În aceste circumstanțe, cea mai bună soluție era ca procesul să fie public, să se demonstreze că justiția s-a făcut în fapte și nu doar pe hârtie”, a menționat Gribincea.

„Dosarul Filat” nu este dosarul „Jaful secolului”

Dosarul în care a fost condamnat luni, 27 iunie, Vlad Filat nu are legătură cu celebrul „jaf al secolului” (furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar). Filat a fost condamnat, lipsit de avere, de distincțiile de stat și de business, pentru corupție și trafic de influență în baza unui autodenunț al controversatului om de afaceri Ilan Shor, care a declarat că i-ar fi dat 250 milioane de dolari mită ex-premierului Filat pentru diferite favoruri, bani scoși de Shor din „Banca de Economii”. Vlad Filat și avocații săi spun că procurorii nu au prezentat nici o dovadă care ar susține acuzația din autodenunțul lui Ilan Shor (singurele probe anexate la dosar fiind un ceas și niște bilete de avion), motiv pentru care au anunțat că vor contesta sentința la Curtea de Apel, iar în cele din urmă la CEDO.

Procurorul Adriana Bețișor de asemenea a spus că va contesta sentința, deoarece o consideră prea blândă, nefiind „proporțională faptelor prejudiciabile care i se incriminează lui Filat”. Procurorul a solicitat 19 ani de pușcărie pentru fostul premier. Adriana Bețișor a explicat că a insistat asupra caracterului închis al procesului în care a fost condamnat Vlad Filat, deoarece mai există un dosar care îl vizează pe fostul premier și exista riscul ca tactica procurorilor pe acest al doilea dosar să fie afectată.

„Decizia ca ședințele de judecată să se desfșoare cu ușile închise a fost luată la cerința procurorilor, invocându-se că mai este un dosar penal. Este o argumentare incosistentă! Odată ce dosarul este în judecată, nu mai putem vorbi de urmărire penală. În Europa, în general, urmărirea penală nu este confidențială”, a menționat Vladislav Gribincea. Potrivit lui, încrederea în justiție va crește doar atunci când ședințele de judecată vor fi publice, iar judecătorii nu doar vor pronunța hotărâri, ci și vor explica de ce aceste hotărâri au fost luate. „Am văzut ieri fețele judecătorilor care priveau în jos... Nici măcar nu ridicau ochii să-l privească pe cel pe care îl condamnă. Persoana care a primit sentința trebuie să accepte sau cel puțin să înțeleagă pentru ce a fost condamnată. Judecătorii au acceptat integral acuzațiile procurorilor. (...) Ieri, judecătorii trebuiau să-l întrebe pe Filat dacă îi este clar pentru ce a fost condamnat, dar asta nu s-a întâmplat”, a remarcat juristul.

Vlad Filat în ziua condamnării. În prim-plan, procurorul Adriana Bețișor

Vlad Filat în ziua condamnării. În prim-plan, procurorul Adriana Bețișor

Ilan Shor, sacrificat de cei pe care i-a ajutat să-l anihileze pe Filat

Deși a figurat în calitate de principal suspect în dosarul privind furtul miliardului, Ilan Shor a fost lăsat în libertate, gestionând bani publici în calitate de primar de Orhei, până săptămâna trecută. El a fost reţinut miercuri seara şi este cercetat în calitate de învinuit într-un alt dosar de escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani – dosar care nu are legătură cu cel în care a fost condamnat Vlad Filat. Procurorul Adriana Beţişor a precizat că dosarul în care a fost arestat Ilan Shor vizează sustrageri de fonduri comise de Shor în perioada deţinerii funcţiei de preşedinte al consiliului „Băncii de Economii” în 2014.

Aspecte criminale în furtul miliardului

Luni seară, în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV7, fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție din Republica Moldova, Mihail Gofman, a făcut declarații șocante despre furtul miliardului de dolari din „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”. El a lăsat să se înțeleagă că ar exista o legătură între „jaful secolului” și moartea subită a unor persoane care, în virtutea funcțiilor pe care le dețineau, cunoșteau detalii și dețineau documente legate de acest furt.

Potrivit lui Gofman, moartea deputatului (PLDM) Ion Butmalai nu a fost un accident sau o sinucidere, cazul având legătură cu delapidările de la „Banca de Economii” și grupul secret (din care a făcut parte și Gofman) creat la solicitarea fostului premier Iurie Leancă în 2013, care a investigat situația bancară și ilegalitățile de la BEM. „Ion Butmalai deținea informații din prima sursă privind infracțiunile din sistemul bancar. El primea informații de la acest grup secret, fiind secretarul Comisiei pentru Securitatea Națională a Parlamentului”, a concretizat Gofman. Ion Butmalai a fost găsit împușcat în garajul de lângă casa sa, la Cahul, pe 9 decembrie 2014. Autoritățile au anunțat că Butmalai s-ar fi sinucis, dar avocații familiei susțin că acesta a fost ucis.

Un alt caz: Este vorba despre fostul șef al Direcției generale IT și verificarea tranzacțiilor financiare interdependente a unei afaceri (denumirea oficială a subdiviziunii: Direcția managementul continuității și securității activității informației și supraveghere în tehnologiile informaționale a BNM – n.n.), Mihai Bolocan. Pe 26 ianuarie 2015, acesta a fost găsit mort, ca urmare a intoxicației cu gaze, în propriul apartament. „Din această funcție, el identifica imediat orice tranzacție suspectă și legăturile cu afacerile dubioase. El tot a făcut parte din grupul secret de investigare a fraudelor din sistemul bancar”, a precizat Gofman. „Au mai fost și alte cazuri... Pot să vă spun doar că este vorba de două doamne care lucrau la BNM și care, de asemenea, făceau parte din acel grup secret”, a mai spus fostul angajat al Centrului Național Anticorupție.

Faza I: Deposedarea statului de BEM

Potrivit lui, „furtul secolului” s-a desfășurat în câteva etape. La prima etapă statul a fost deposedat de „Banca de Economii” (statul deținea pachetul majoritar de acțiuni la această bancă) prin intermediul unei tranzacții fictive despre care autoritățile de la Chișinău au știut, dar nu au întreprins nimic pentru a o împiedica (august 2013): „Noi (CNA) am demonstrat că emisia suplimentară de acțiuni (16 milioane de acțiuni – echivalentul a 80 milioane de lei) a fost una fictivă. În comun cu instituțiile omoloage din Noua Zeelandă și Țările Baltice, am demonstrat că banii cu care a fost procurată această emisie suplimentară de acțiuni aparțineau tot „Băncii de Economii”. A fost un „împrumut” de 50 milioane de dolari acordat de „BEM” companiei „Sisteme Informaţionale Integrate” (controlată de Ilan Shor – n.n.) pentru procurarea tehnicii de calcul, birotică, etc., care urmau să fie importate în Republica Moldova. Tehnica de calcul nu a mai ajuns în Republica Moldova, iar suma aceasta a circulat, timp de 5-6 zile prin diferite companii offshore din Țările Baltice, Federația Rusă și Noua Zeelandă, iar în cele din urmă acești bani au fost plasați ca depozit înapoi la „BEM” și, ulterior, au fost utilizați pentru procurarea acelor 16 milioane de acțiuni. Deci, noi am demonstrat acest lucru la sfârșitul lunii august 2013 și am înștiințat autoritățile statului. Informația a fost furnizată Procuraturii și primelor persoane în stat: președintelui Parlamentului de atunci Igor Corman, premierului de atunci Iurie Leancă, Consiliului Suprem de Securitate – domnului Barbăneagră, secretarului Comisiei pentru securitate națională a Parlamentului, Ion Butmalai, precum și ministerelor care erau obligate să cunoască informația respectivă”, a dezvăluit Mihail Gofman.

Faza II: Furtul miliardului din rezervele valutare ale țării

În faza a doua, potrivit lui Gofman, „băncile sistemice” au acționat concertat: Deși BEM era practic în faliment, „Banca Socială” și „Unibank” făceau plasamente în această bancă având siguranța că își vor restitui banii din rezervele Băncii Naționale, deși la acel moment nici nu se discuta despre garanțiile guvernamentale pentru creditele de 9,5 și 5,3 miliarde de lei oferite de BNM din rezervele valutare: „Pe timp de 'ciumă', cele mai mari bănci din țară făceau plasamente a câte 2-3 miliarde de lei în banca care practic era falită – „Banca de Economii” (septembrie – noiembrie 2014). Uitați-vă cum au fost repartizați banii oferiți de BNM cu garanția Guvernului Leancă (hotărâre secretizată): 6 miliarde lei (din creditul BNM de 9,5 miliarde) s-au dus la „BEM” și ulterior au plecat mai departe... Celelalte 2 miliarde lei și 1,5 miliarde lei s-au dus la „Banca Socială” și „Unibank”. A doua tranșă, oferită cu garanția Guvernului condus de Chiril Gaburici, de 5,3 miliarde, trebuie să vedem cum a fost repartizată. Deci, banii aceștia luați de la BNM s-au dus către băncile sistemice”, a declarat Mihail Gofman.

Faza III: Creditarea Guvernului la o dobândă de 20-25%

„Acum, băncile comerciale creditează Guvernul la o dobândă exorbitantă de 20% - 25%. Până acum, Guvernul a împrumutat astfel 6 miliarde de lei. Imaginați-vă ce o să se întâmple când datoria externă se va echivala cu datoria internă... Asta înseamnă default-ul țării. Iată de ce conducerea caută acum să deschidă urgent finanțarea externă”, a mai explicat fostul angajat CNA. El a precizat că următorul care va fi arestat după Ilan Shor va fi ex-premierul Iurie Leancă, iar după ce va apărea cel de-al doilea raport al companiei internaționale de audit „Kroll”, va urma o listă lungă.

Cine, totuși, a furat miliardul?

Mihail Gofman a refuzat să-i pronunțe numele la această etapă, dar a promis că o va face mai târziu. El a precizat că furtul miliardului de dolari a fost gestionat de un „coordonator”, care nu este nici fostul prim-ministru Vlad Filat, nici primarul de Orhei, Ilan Șor, nici controversatul oligarh Vlad Plahotniuc (despre care se spune că ar controla acum în totalitate Moldova prin intermediul Partidului Democrat, a majorității parlamentare pe care și-a subordonat-o și a Guvernului pe care îl controlează): „Acest coordonator este o persoană privată, este încă la liberate, iar starea psihologică a acestei persoane nu este adecvată. Această persoană se simte liberă, nu are probleme și obligații. Nu face parte din sistemul public. Este businessman”, a spus Gofman. Deși nu a dorit să-i pronunţe numele, Gofman a confirmat că „coordonatorul” „este o persoană din anturajul oligarhului Vlad Plahotniuc”.

Iurie Leancă a reacționat

Liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a negat acuzațiile lui Mihail Gofman. Leancă a spus că Gofman ar fi „instrumentul cuiva”, iar spusele acestuia sunt „minciuni”. „El a fost demis în aprilie 2014 de CNA la insistența mea, pe motivul unor dezvăluiri din presă… Și am aflat că a mai fost concediat anterior”, a menționat ex-premierul Leancă.

El susține că, în 2013, nu a creat nici un grup pentru investigarea situației băncilor, despre care a vorbit Gofman: „Nu am creat prin dispoziția mea, în 2013, un grup secret. Eu nu am fost sesizat pe subiectul emisiilor frauduloase de la BEM. Dacă nu luam acea decizie (de garantare a creditelor BNM), oamenii își pierdeau banii făcuți prin eforturi anevoioase. Nu e persoană mai interesată decât mine să știe unde sunt banii”, a mai adăugat Leancă, adăugând că nu se teme de arest.

Procuratura Anticorupție a anunțat marți că s-a autosesizat în legătură cu dezvăluirile lui Gofman la TV7 și că acesta va fi audiat pe 5 iulie la ora 9:30.