Despre nevoia de canabis în scopuri medicale - varianta bulgărească

"N-am omorât pe nimeni, n-am furat. N-am făcut nici o crimă", se plânge bătrâna, Slavka, explicând tuturor că avea nevoie de bani pentru o operaţie. Or, să fim sinceri, câte hectare de gogonele ar fi trebuit familia Trencev să cultive ca să obţină profitul realizat din cele trei sere halucinogene?

Trencevii nu sunt, însă, un caz izolat, la Dolna Rîbniţa. Băştinaşii povestesc, cu menţiunea că nu au văzut ci ştiu din gura lumii, că tot arealul împădurit din jurul satului e împânzit cu asemenea plantaţii.

Din florile şi frunzele unei plante de canabis pot fi extrase până la 500 de grame de marijuana uscată. Un joint normal conţine înspre un gram - care gram, pe piaţa neagră, se învârte, în Bulgaria, în jurul preţului de 30 de leva (15 euro). Ceea ce înseamnă că, desigur, în gospodăria Trencevilor se găsea "iarbă" pentru ceva mai mult decât doar o operaţie a bătrânei Slavka.

"E o afacere extinsă deja", admite şeful poliţiei din oraşul Blagoevgrad, Bojko Dunkin, explicând că localnicii îşi ascund plantaţiile în zone greu accesibile lumii din afara zonei.

Cu toate acestea, de la începutul anului au fost înregistrate, în arondismentul administrat de poliţia din Blagoevgrad, 118 delicte având ca subiect plantaţii de canabis - aproape unul pe zi. În două treimi dintre cazuri, dosarul a fost închis pe motiv de autor necunoscut.

Tot mai mulţi pensionari s-au specializat, în sudul Bulgariei, cu această formă de agricultură. Piaţa există - Sofia şi, în învecinata Grecie, Salonic sunt absorbante de droguri uşoare.

Bătrânii invocă sărăcia - dar, date fiind dimensiunile afacerii, e greu de crezut că aşa stau lucrurile. Cel puţin Bojko Dunkin are serioase îndoieli. În majoritatea cazurilor, bunicuţele nu sunt decât o verigă într-un lanţ bine pus la punct de crimă organizată - producători, intermediari, plasatori.

Pensionarii sunt prinşi în reţea cu sume insignifiante pentru întreaga afacere - dar care depăşesc în mod conserabil tot ce ar putea agonisi de pe urma cultivării gogonelelor sau castraveciorilor. Pe de idaltă parte, contactul direct al bătrânilor este un nepoţel, pentru a cărui bunăstare, bunicii sunt dispuşi la multe sacrificii.

Autor: Cristian Ștefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu