1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

DESPRE MANIPULAREA ÎN LIMBA ROMÂNĂ „CA ŞI CUM AR FI O LIMBĂ STRĂINĂ”

În urmă cu o săptămînă preşedintele Traian Băsescu a afirmat în faţa jurnaliştilor că elevii maghiari din clasele primare întîmpină mari dificultăţi în învăţarea limbii române.

default

Două sînt cauzele care au condus la această situaţie, aşa cum i-au fost ele prezentate preşedintelui de către etnicii maghiari cu care a stat de vorbă – desigur că în cea mai mare parte este vorba de părinţi. În primul rînd, în judeţele Harghita şi Covasna sînt mulţi suplinitori în locul profesorilor calificaţi de limba română. În al doilea rînd, copiii provenind din familii maghiare, mai ales din mediul rural, intră în clasa întîi fără a cunoaşte deloc limba română, din simplul motiv că nu au vorbit-o în familie. Cu toate acestea, ei sînt trataţi ca şi cum ar avea cunoştinţele elementare care să le înlesnească însuşirea limbii române.

Acestea au fost reclamaţiile pe care preşedintele Traian Băsescu spune că le-a primit de la etnicii maghiari. Concluzia logică ce se desprinde de aici este că părinţii maghiari îşi doresc în realitate ca limba română să fie însuşită cît mai bine de către copiii lor. Altfel spus, că nu îşi doresc o enclavizare, ci dimpotrivă o deschidere către centrele universitare importante din România, unde copiii lor să poată avea acces inclusiv prin buna cunoaştere a limbii române.

Fie că a tras şi el această concluzie, fie că avem de-a face cu o combinaţie între bunul simţ elementar şi raţiunile omului politic, preşedintele Traian Băsescu a făcut acea afirmaţie care a dat din nou prilejul manifestării politicianismului ieftin şi mai ales manipulării opiniei publice prin intermediul presei. Deşi arhicunoscută, reiau afirmaţia preşedintelui – cu referire exclusiv la copiii ce provin din familii maghiare, mai ales din mediul rural (citez) : „Este clar că nu poţi să începi să-i predai limba română ca unui copil care vorbeşte de şapte ani limba română acasă, a spus preşedintele. Trebuie introdus un sistem de predare a limbii române pentru aceşti copii ca şi cum limba română ar fi una străină pe care începi s-o înveţi”.

Personal, nu mi se pare nimic grav sau deplasat în afirmaţia preşedintelui. Însă plec de la această afirmaţie pentru a face cîteva remarci în ceea ce priveşte manipularea prin presă.

Mai întîi, aproape tot ce înseamnă ziar, post de televiziune sau radio a prezentat afirmaţia preşedintelui ca pe o declaraţie. Ca şi cum şeful statului, aflat într-o staţiune turistică, ar fi convocat o conferinţă de presă pentru că avea de făcut o declaraţie importantă pentru ţară. Or, lucrurile nu au stat deloc aşa, şi nu orice spune Traian Băsescu în timpul sau după „băile de mulţime” din pieţe, magazine, parcuri, bulevarde, etc. trebuie luat ca o declaraţie a şefului statului. De altfel, aceasta e o meteahnă cvasi generală a presei, anume de a cita pe politicieni ca şi cum aceştia ar vorbi numai prin declaraţii. Citim şi auzim tot timpul: „primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a declarat”; „preşedintele consiliului local din Bragadiru a făcut următoarea declaraţie”, etc. – după care sînt citate inepţiile respective.

O altă formă de manipulare priveşte extragerea din context a afirmaţiei care a încins mai mult microfoanele şi mai puţin spiritele la Bucureşti. Mircea Geoană şi Dan Voiculescu s-au dovedit a fi campionii manipulării, desigur prin intermediul presei, primul afirmînd că „preşedintele stimulează resentimentele prin declaraţii necontrolate”. Resentimentele cui, ar fi trebuit întrebat Mircea Geoană, dar nu a fost întrebat. Ale suplinitorilor din Harghita şi Covasna? Ale românilor de aici, pentru că preşedintele propune o metodologie mai bună pentru învăţarea limbii române de către elevii maghiari? Întrebările sînt desigur retorice, în realitate avînd de-a face cu simple declaraţii politicianiste.

În fine, presa avea datoria să investigheze cu mijloacele proprii cum se predă limba română în zonele locuite în cea mai mare parte de maghiari. Dacă ar fi făcut acest lucru, sînt sigur că ar fi ajuns la concluzia că în aceste zone, cel puţin în clasele primare, limba română ar trebui predată după metodologia unei limbi străine, oricare ar fi aceasta. Şi atunci afirmaţia preşedintelui nu ar fi mai consumat atîta cerneală tipografică şi nu ar fi mai încins microfoanele televiziunilor şi posturilor de radio.