1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Despre libertăţile civice în SUA

Aviaţia americană a blocat accesul la o serie de publicaţii prin reţeaua internă de computer. A fost, mai exact, restricţionat accesul la ziare care au publicat documente postate în internet de platforma online WikiLeaks

default

Afectate sunt revista germană "Der Spiegel" şi ziarele "New York Times", "The Guardian", "El Pais" şi "Le Monde". În SUA s-au făcut auzite voci care văd în această restricţie o încălcare a libertăţii de opinie.

Pastorul fundamentalist Terry Jones din Florida a produs vâlvă cu câteva luni în urmă, când s-au împlinit nouă ani de la atacurile de la New York şi Washington. El a cerut atunci arderea Coranului, cartea sfântă a musulmanilor. Cetăţeni revoltaţi au cerut autorităţilor să-l împiedice pe pastor să mai apară în public. Justiţia americană s-a arătat însă neputincioasă, fiindcă anexa la primul articol din Constituţia SUA garantează între altele dreptul la opinie şi libertatea presei.

Dat fiind că Statele Unite se percep a fi un stat de drept, liber, această lege ocupă un loc cu totul special. În baza ei sunt protejaţi şi cei care exprimă idei considerate parţial în alte ţări incitare la ură, atac anticonstituţional sau instigare la acţiuni criminale. În ultimele decenii, Tribunalul Suprem al SUA s-a tot văzut chemat să stabilească limitele libertăţii de opinie. Cu toate acele ocazii, judecătorii au decis pentru libertatea de opinie şi împotriva îngrădirii acesteia. De exemplu, într-o foarte controversată decizie, datând din 1989, se arată că interzicerea arderii drapelului american este neconstituţională.

Totuşi, libertatea de opinie, presă şi întrunire este aprig amendată, de îndată ce vine vorba de securitatea naţională. Este cazul de la debutul campaniei antiteroriste globale, după atacurile de la 11 septembrie. În fuleul luptei antiteroriste a şi fost de altfel adoptat şi aşa-numitul Patriot Act. Militanţi pentru drepturile civice au fost consternaţi de adoptarea acestei legi care încalcă aspecte fundamentale ce ţin de libertatea omului, între altele, însăşi anexa la primul articol din constituţie. Asta fiindcă, potrivit Patriot Act, pot fi acuzaţi de terorism şi cei care participă la demonstraţii violente.

Afacerea WikiLeaks este percepută de numeroşi politicieni americani drept chestiune cu potenţial exploziv. Nu degeaba fondatorul WikiLeaks, Julien Assange, este numit în aceeaşi răsuflare cu Osama Bin Laden. Acum, responsabilii americani vor să verifice în ce măsură ar putea fi echipa WikiLeaks acuzată că ar fi o celulă teroristă.

Apoi, în ce priveşte acţiunea aviaţiei americane, de restricţionare a accesului angajaţilor la paginile internet ale unor publicaţii cum ar fi "Der Spiegel" sau "New York Times", aceasta demonstrează că patronatul dispune de multă putere în raport cu angajaţii. Numai că, în acest caz, patronatul nu este unul oarecare ci însuşi guvernul, adică gardianul respectării Constituţiei, şi astfel chestiunea devine mult mai dificilă. Blocada internet instituită de aviaţia americană a suscitat iar controverse, chiar dacă numeroşi dintre comentatori preferă să ia în băşcălie măsura, decât să se arate consternaţi. Cam toţi formatorii de opinie consideră că acţiunea armatei de a bloca în total 25 de site-uri internet este lipsită de sens, câtă vreme documentele publicate de WikiLeaks au fost deja reproduse de milioane de alte site-uri.

Autori: Sabine Muller / Ioachim Alexandru

Redactor: Medana Weident