1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Despre exorbitantul preţ al olimpiadei

....Şi despre dilemele pe care le provoacă faptul, că unii dintre noi se simt obligaţi să-l plătească....

default

Disidentul şi militantul chinez pentru drepturi civice, Hu Jia, condamnat de aparatul represiv al Beijingului la 3 ani şi jumătate de temniţă

În timp ce la Bucureşti culturnicii si ideologii naţional-comunişti din Senat şi acoliţii lor din presă lansează perdele de fum şi tiruri antibăsesciene, atacându-l pe şeful statului prin intermediul tentativelor de discreditare a competentului şef al ICR, analiştii occidentali au treburi mai serioase.

În prim plan se situează însă tot naţional-comunismul, în speţă cel al regimului chinez şi violarea de către Beijing a drepturilor omului.

La Torino, ziarul italian la Stampa semnalează că, „încă înaintea de inaugurarea olimpiadei, tensiunile dintre SUA şi China s-au şi înteţit considerabil, în urma criticilor formulate de preşedintele american. George Bush a condamnat arestarea unor lideri religioşi din China, oameni cu care ar fi vrut să se întâlnească. In plus, autorităţile comuniste au refuzat să acorde viză unui atlet american, militant pentru cauza populaţiei sudaneze, supuse unui genocid în provincia Darfur”.

Conform multor mărturii, genocidul este opera guvernului de la Khartum, susţinut de China comunistă.

În replică la decizia oficialilor de la Beijing, „SUA au hotărât să-i acorde unui american originar din Sudan onoarea de a fi stegarul lotului sportivilor americani”, mai scrie, la Stampa. Ziar, care consemnează şi discursul extrem de critic la adresa lipsei de respect chineze faţă de drepturile omului, rostit de preşedintele Bush la Bangkok.

Presa franceză îl critică în răstimp pe preşedintele Sarkozy care ia parte la deschiderea Jocurilor Olimpice, dar, spre deosebire de Angela Merkel, de Gordon Brown şi de George Bush, s-a ferit, de teama Chinei, să se întâlnească cu Dalai Lama, liderul spiritual tibetan. In context La Republique des Pyrenees se teme de „slăbiciunea pe care o proiectează o Franţă incapabilă să-şi permită principii morale”.

Corriere della Sera din Milano relevă că „dezvoltarea economică a Chinei reclamă un preţ uman, social şi politic exorbitant. Iar Olimpiada serveşte escamotării acestui preţ. Pentru a se face loc stadioanelor au fost distruse casele a mii de familii. Zeci de mii de oameni au fost deportaţi din capitală de dragul aşa-zisei „ordini publice”, în timp ce oraşul a fost supus unei adevărate stări de asediu. Evident, orice are preţul său. Te-întrebi însă ce-o mai rămâne oare din idealurile olimpice?”.

La Haga, de Volksrant relevă imposibilitatea disocierii nete a sportului de sfera politică. Ziarul evidenţiază „interesul enorm al mass-mediei globale pentru zona tenebroasă a Chinei”, pentru represiunea politică, poluarea, cenzura şi mutarea forţată a cetăţenilor, „un interes care le-a conferit glas disidenţilor şi victimelor persecuţiei”. De Volkskrant critică însă în context îndeosebi Comitetul Olimpic Internaţional şi în special politica sa de atribuire a Jocurilor Olimpice „acelor regimuri, care manifestă ambiţiile cele mai mari, şi oferă activiştilor olimpici profiturile cele mai grase”.

Şi Westdeutsche Zeitung din Duesseldorf analizează jalnica prestaţie a Comitetului olimpic, care, după păcatul mortal, „comis în 2001, când a oferit Chinei organizarea Olimpiadei „şi-a ratat şansa de a se reabilita, printr-un angajament în favoarea drepturilor omului. Acum, instituţia olimpică se află la răscruce. Din două una. Ori îşi asumă în mod serios idealurile. Or, admite onest că la mijloc nu sunt simboluri precum înţelegerea dintre popoare, miza fiind doar cucerirea de noi pieţe şi rentabilitatea obţinută cu orice preţ”.

In fine, Die Welt din Berlin relevă că subiectul chinez a iscat în vest controverse aprige, astfel încât tema a creat o veritabilă stare de urgenţă intelectuală. Opinia publicată, scrie ziarul, pendulează între apologie şi atac, fapt într-o oarecare măsură firesc dat fiind că Jocurile nu au loc foarte frecvent pe teritoriul unor dictaturi şi nu există o rutină a reacţiilor. Pledând în favoarea abordării ei obiective, China, scrie ziarul, e un proiect mamut cu deznodământ incert, fiind ca atare important să i se abordeze succesele şi deficitele cu o luciditate egală.