1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Despre Dracula, la Marea Baltică

La Festivalul de Literatură „Usedomer Literaturtage“, organizat în colaborare cu Forumul Cultural German penru Europa de Est, tema este în acest an peisajul cultural românesc şi operele unor autori originari din România.

default

Usedomer Literaturtage 2012

„Adevărul despre Dracula“, un film realizat de regizorul polonez Stanislaw Mucha, a deschis cea de-a patra ediţie a Festivalului de Literatură de pe insula baltică Usedom, situată în nord-estul Germaniei. Filmul pleacă de la imaginea bine-cunoscută în afara graniţelor României a lui Dracula pentru a construi la portretul actual („fascinant“, după cum declară regizorul) al unei ţări mai puţin cunoscute în afara ei. Pentru documentarul „Adevărul despre Dracula“ Mucha a fost nominalizat, anul acesta, la premiile Grimme, ce recompensează în Germania creaţia de televiziune. Prezentarea filmului a fost urmată de o dezbatere fost dedicată evoluţiei literare sud-est europene la care, alături de regizorul polonez, au participat Ernest Wichner şi Tanja Dückers.

Publicul festivalului a făcut cunoştinţă şi cu trecutul mult mai puţin fascinant al României staliniste, de la finele anilor 1950, prin romanul autobiografic al autorului Eginald Schlattner „Mănuşi roşii“. La Usedom a fost prezentată şi ecranizarea romanului, realizată în 2010 de regizorul Radu Gabrea. Trilogia lui Schlattner, compusă din „Cocoşul decapitat“ (1998), „Mănuşi roşii“ (2000) şi „Pianul în ceaţa“ (2005), se bucură de un succes remarcabil în Germania, romanele fiind între timp traduse şi în alte limbi. „Mănuşi roşii“ nu a fost lipsit însă de controverse. Schlattner plasează acţiunea romanului în perioada celor doi ani de detenţie, relevând tortura fizică şi psihică la care a fost supus de către regimul totalitar. După luni de interogare, Schlattner decide să depună mărturie de partea acuzării, să-şi "toarne", altfel spus, colegi de breaslă, în aşa-numitul „Proces al scriitorilor germani“, încheiat în 1959. Eginald Schlattner este în prezent scriitor şi preot evanghelic în comuna Roşia, lângă Sibiu. S-a născut în Arad, a copilărit în Făgăraş şi a urmat cursurile Facultăţii de Teologie de la Cluj, până la arestarea sa din 1957 şi condamnarea la doi ani de închisoare, din motive politice. A reluat studiile de Teologie la vârsta de 40 de ani. Atât autorul cât şi regizorul Radu Gabrea au fost prezenţi la eveniment, filmul fiind urmat de o dezbatere între cei doi, moderată de Andreas Kossert, cercetator în cadrul Institutului German de Istorie din Varşovia.

Pe urmele lui Thomas Mann

O imagine amplă a Transilvaniei a fost oferită germanilor şi de autorul Arne Franke, prin publicaţia dedicată bisericilor fortificate ale saşilor din Transilvania, „Das wehrhafte Sachsenland“.

La sfârşit de săptămână, Festivalul de la Usedom a stat sub motto-ul „Cu origini germane, în Balcani“. Este, dealtfel, şi tema romanelor „Zilele Regelui“, al lui Filip Florian, şi „Cele şapte vieţi ale lui Felix Kannmacher“, scris de germanul Jan Koneffke. Personajul principal al lui Filip Florian, Joseph Strauss, stomatolog german, îl însoţeşte prin Bucureştii secolului XIX pe cel ce uzrma să devină regele Carol I de Hohenzollern şi descoperă astfel, treptat, feţele României „cu ochii străinului“. Pentru lectura de la Usedom au fost traduse în limba germană 20 de pagini din romanul lui Florian. "Degete mici", romanul de debut al autorului, apăruse deja în limba germană încă din 2008, la editura Suhrkamp, în traducerea lui Georg Aescht, prezent şi el la Festivalul de Literatură.

Bucureştii lui Jan Koneffke sunt descrişi în 1934: Felix Kannmacher părăseşte Germania fascistă, pentru a ajunge, sub o nouă identitate, în România. În recenzia publicată de cotidianul Süddeutsche Zeitung, Meike Fessman scrie că „autorul, care trăieşte între Viena, Bucureşti şi Măneciu, vrea să creeze o imagine nouă, pozitivă a României, ca punte de legătură între Orient şi Occident“.

Festivalul de Literatură de la Usedom recompensează în fiecare an autorii care, prin operele lor, contribuie la dialogul european. Premiul se îndreaptă în acest an către scriitoarea cehă Radka Denemarková, pentru romanul „Un loc minunat pe pământ“. Andreas Kossert, membru al juriului, a argumentat că autoarea „a găsit cheia literară care mijloceşte înţelegerea istoriei complexe a Cehiei din timpul şi de după cel de-al doilea Război Mondial.“

Festivalul de la Usedom îşi propune şi el să ofere cheia înţelegerii istoriei germanilor, a Germaniei şi a popoarelor aflate la est de graniţele Republicii Federale - şi, anume, prin literatură. Toate acestea, pe o insulă pe care, spun organizatorii, „au apreciat-o cu mult timp în urmă Theodor Fontane, Maxim Gorki şi Thomas Mann“.