1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

DESPRE DIFICULTATEA DE A FI GERMAN - Partea II

Alteritatea "germana" , în masura în care poate fi invocat un astfel de termen, a stimulat dintru început teama si admiratie, nedumerire, desigur si consternare si o suma considerabila de prejudecati. Acestea ar putea fi motivele generale pentru care germanii se întreaba mai mult decît alte natiuni ce cred ceilalti despre ei. Dar organizatorii expozitiei de la Bonn au pornit de le premiza ca dupa reunificare, dupa revenirea la "normalitate" a Germaniei, noua Republica Federala a devenit tinta unei observari mai atente dinafara si concomitent a unui efort sustinut de introspectie.

Doua ar fi cauzele acestuia din urma: pe de-o parte Germania este o natiune întîrziata (cum este si cazul României), iar pe de alta parte, exista dorinta expresa unei distantari de trecutul nazist, de ororile comise în timpul celor 12 ani de dictatura bruna. La aceasta s-ar mai cere adaugat si faptul, mai putin abordat în expozitia de la Bonn, ca si partea de est a Germaniei , care a fost supusa experientei comuniste, resimte la rîndu-i impulsul unei detasari de un trecut de trista amintire, o detasare mai putin analitica deocamdata, devreme ce prea proaspete mai sunt amintirile si reminiscentele lasate de comunism. Germania este si singura tara din Europa care a cunoscut totalitarismul în cele doua forme extreme, la fel de oribile: nazismul si comunismul.

Acest destin explica de ce stereotipiile si cliseele despre germani care circula în presa, literatura, televiziunea si cinematografia postbelica graviteaza cu precadere în jurul unui pol negativ... În fictiunile holywoodiene, începînd cu ispravile lui James Bond si terminînd cu marile eposuri razboinice, personajele germane chiar atunci cînd sunt interpretate de actori straini (cum o demonstreaza cu prisosinta portretele unor staruri ca Richard Burton, Omar Shariff, Frank Sinatra, incluse în expozitia "nazistii" prezentata în l998 si la Photographer's Gallery din Londra) ramîn cu minime exceptii, agenti ai unor forte malefice.

James Bond are cel mai adesea ca adversari raufacatori germani, armele de care gentlemanul aflat în slujba libertatii si a apararii onoarei coroanei britanice dispune sunt tot de fabricatie germana si din cînd în cînd autoturismul în care neînfricatul erou voiajeaza pe micile si marile ecrane este un BMW sau un Mercedes. Aceasta ciudata si obligatorie asociere între spiritul malefic si talentul tehnic este de data mai recenta, postbelica; ea a fost cu certitudine generata de ororile comise cu sînge rece de nazisti, de diabolicele mecanisme care au asigurat functionarea ireprosabila pîna la un anumit punct, a industriei mortii , în timpul celui de-al Treilea Reich.

În orice caz la originea imaginii belicoase, razboinice, martiale, cazone a germanilor în ochii natiunilor vecine, se afla atît provocarea de cître germani a celor doua conflagratii mondiale ale secolului XX., cît si o suma de judecati si prejudecati datînd din antichitate si pîna în timpurile moderne. De la Tacitus la d'Alembert, care în Enciclopedia Franceza din anul l776 îi vedea pe germani predestinati activitatilor belicoase (fara a omite si faptul ca tot un german, von Klausewitz, a fost cel mai notoriu teoretician al artei razboiului ) prisma prin care restul europenilor percep identitatea germana este selectiva, ea retinînd aproape invariabil vocatia razboinica a locuitorilor unei natiuni plasata literlamente în centrul Europei. Cît despre asocierea vocatiei belicoase a germanilor cu talentul lor tehnic si aceasta are o explicatie tot în baza unei prejudecati mostenite: se spune ca razboiul ar fi parintele tuturor inventiilor ...


  • Data 26.08.2003
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2ux
  • Data 26.08.2003
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2ux