1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Despre căpitani, golani şi şobolani

Ce mai face presa germană? Preţ de-o săptămână, a găsit tot felul de motive să deteste agenţiile de rating. A aflat că „unul trebuie să plece”. Şi a tot numărat cadavrele depistate în Costa Concordia.

default

Suscită interesul nu doar când căpitanii, laşi, golani şi derbedei, fug de rup pământul, ca şobolanii, înaintea pasagerilor, ci şi când antrenează în adâncuri personaje aparent indestructibile. Unii căpitani refuză să părăsească puntea vasului lor eşuat, chiar şi când editorialiştii nu mai au nici un pic de răbdare cu ei şi încep să ceară deschiderea de anchete penale împotriva unor preşedinţi ca al Germaniei, prea puţin în stare să-şi explice foamea de cadouri.

Alţii nu-s doar în colimatorul presei apusene, ci şi-n al forurilor Europei. Deşi aparent invincibil, dată fiind majoritatea zdrobitoare a maşinăriei sale de vot din parlamentul de la Budapesta, lui „Bonaparte” de la Pesta, după cum a început să i se spună lui Viktor Orban în unele publicaţii din apus, îi bate în faţă un vânt puternic.

Ungaria, anunţă Süddeutsche Zeitung, „nu e doar în pragul bancrutei, ci şi în al falimentului democraţiei”.

„Ţara, care a fost cândva elevul model al Europei a devenit problema ei cea mai serioasă”. Comentând indignat dosarul maghiar, ziarul mai afirmă că „dacă i se va permite (guvernului condus de Viktor Orban) să scape nepedepsit, catalogul de valori europene, în speţă drepturile omului, democraţia, libertatea nu ar mai face nici cât o ceapă degerată”.

În opinia ziarului german, premierul Ungariei ar fi fost infectat de virusul lui Bonaparte şi ar „abuza de majoritatea lui de două treimi din Parlament pentru a supune statul controlului său şi al partidului său”.

„În mijlocul Europei”, conchide, revoltat, acelaşi ziar, s-ar fi ivit „un regim autoritar”. De vină pentru această stare de lucruri ar fi şi Uniunea Europeană, care ar fi „reacţionat tardiv şi ezitant la apariţia primelor semnale” anunţând crearea unei "democraţii dirijate" pe bătrânul continent.

Nimic nu descrie mai pregnant căderea în abisul impopularităţii a fostului elev model Ungaria, iubit cândva fierbinte de editorialiştii din Germania pentru contribuţia deloc neglijabilă a Budapestei la căderea Zidului Berlinului şi a Cortinei de Fier.

Dincolo de care, alţi căpitani de vase îşi sapă harnici propria groapă, sau mai precis, îşi văd, cu mult aplomb, de propriul lor naufragiu. Sensibile întotdeauna la proteste violente, ca şi la programe de austeritate, ziarele germane au acordat manifestaţiilor din România, în ultimele zile, o atenţie fără precedent în ultimii 20 de ani.

Ce anume au priceput din ele şi din substratul lor mitologic, despre care pertinent vorbeşte Andrei Cornea în paginile publicaţiei „22”, e altă poveste. Ziarele germane au înţeles în orice caz, că pe români îi enervează nu doar economisirile şi reforma sănătăţii, ci şi stilul autoritar al unui preşedinte, care a îndrăznit să critice un personaj considerat de mulţi ca sacrosanct. A cărui popularitate a sfârşit prin a îngenunchea puterea.

Şi în mass-media apuseană sunt destui autori, cunoscători ai României, nutrind convingeri foarte ferme, de stânga sau de dreapta, pro şi mai cu seamă anti-băsescieni. Încât nu lipsesc din ziarele germane nici demonizarea lui Băsescu, ori înfierarea populismului şi a dreptei în estul Europei, dar nici analizele mai sobre, scoţând în evidenţă beneficiile majore, pentru economia României, ale programului de austeritate impus de Emil Boc.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz