1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Despre câteva alte posibile Crimei

În siajul recentei anexări a Crimeei de către Rusia, mulţi ziarişti occidentali se întreabă care ar putea fi următoarele ţinte ale Moscovei. Se vorbeşte, în context, nu doar despre statele baltice, ci şi despre Moldova.

Estonia, Letonia şi Lituania, ţări baltice ocupate de Uniunea Sovietică în 1940, au fost primele care, în 1991, după căderea URSS, şi-au declarat independenţa şi au urmat un parcurs european. Astăzi, în pofida apartenenţei la NATO şi Uniunea Europeană, aceste ţări continuă să fie dependente de gazul şi petrolul livrate de Rusia.

În Estonia, în nord-estul extrem al Europei, un sfert din cele 1,3 milioane de locuitori sunt etnici ruşi. Mica ţară baltică, cu ale sale peste 1500 de insule şi numeroase păduri, a devenit în ultimul timp zona de investiţii preferată a companiilor de IT.

Letonia, mai mare decât Estonia, puternic industrializată în vremurile Uniunii Sovietice, a atras numeroşi imigranţi ruşi. Din cele 2 milioane de locuitori, peste un sfert vorbesc limba rusă. Economia letonă depinde în mare măsură de agricultură, pescuit şi silvicultură.

Lituania, ţară cu 3 milioane de locuitori, a fost primul stat care şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, relaţiile economice cu Rusia continuă să fie extrem de strânse. De altfel, Rusia este cel mai mare partener comercial al Lituaniei. Aproximativ 20 la sută din exporturile ţării ajung la mai marele vecin răsăritean. Rusia, spun unii analişti, ar fi extrem de interesată de Lituania, mai ales datorită graniţei acesteia cu Kaliningrad, enclavă rusă.

Vecinii UE

Weißrussland Belarus Staatschef Alexander Lukaschenko

Alexandr Lukaşenko

Mai departe, spre sud, Belarus, Ucraina şi Republica Moldova reprezintă zona tampon între Rusia şi UE, care a continuat în ultimii ani extinderea spre estul continentului. După ce Belarusul a acceptat să facă parte din Uniunea Vamală cu Rusia (Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan), Uniunea Europeană a început să curteze fără echivoc Kievul şi Chişinăul.

După căderea URSS, în 1991, Belarus a devenit la rândul ei independentă. De 20 de ani este condusă cu mână de fier de preşedintele Alexandr Lukaşenko, un adversar al privatizărilor obiectivelor industriale aflate în posesia statului. Belarus şi-a manifestat în repetate rânduri dorinţa de a continua apropierea de Rusia. Ţara este dependentă la rândul ei de gazul rusesc, iar o parte din livrările către Europa trec prin Belarus.

Ucraina, aflată în ultima vreme în centrul atenţiei la nivel internaţional, este o ţară profund divizată din punct de vedere etnic, istoric şi politic. Pentru un sfert din populaţie, cu precădere în estul ţării, limba rusă este limba maternă. În această regiune, oamenii susţin deschis apropierea de Rusia. Ucraina este importantă nu doar pentru UE, ci şi pentru Rusia, care exportă masiv energie în această ţară. În plus, Ucraina este un important furnizor de apă şi curent electric în Crimeea.

Moldova

În Republica Moldova locuiesc aproximativ 4 milioane de oameni. Până în 1940, când a fost anexată de URSS, ţara a aparţinut României. Tendinţele separatiste se fac simţite şi în Moldova, cu precădere în regiuni precum Transnistria şi Gagauzia. În republica separatistă Transnistria, aflată în estul Moldovei la graniţa cu Ucraina, locuiesc aprox. 500 000 de oameni, un melanj de moldoveni, ucraineni şi etnici ruşi. În 1990, cu un an înainte de căderea URSS, Transnistria şi-a declarat independenţa de Moldova pe fondul temerilor privind o posibilă unire a Moldovei cu România.

Transnistria întreţine relaţii apropiate cu Rusia, care subvenţionează pensiile în republica separatistă şi continuă să menţină trupe în zonă. În 2006, în cadrul unui referendum controversat, aproximativ 97 la sută dintre locuitorii Transnistriei au declarat că doresc alipirea la Federaţia Rusă.

Găgăuzia este o altă regiune autonomă din Republica Moldova, aflată sub o puternică influenţă rusească. Aici locuiesc peste 155 000 de oameni, majoritatea fiind reprezentată de poporul găgăuz. În cadrul referendumului din 2014, 99 la sută din populaţie s-a declarat împotriva unui acord de asociere cu UE. În încercarea de a se apropia de Republica Moldova, UE încearcă negocierea unui acord de asociere cu această ţară. La rândul ei, Rusia încearcă atragerea Moldovei în Uniunea Vamală, inclusiv prin sistarea importurilor de vin şi alte produse agricole din Moldova.

Caucazul

Din punct de vedere cultural şi lingvistic, Caucazul este nu doar una dintre cele mai diverse regiuni din lume, ci şi centrul unor conflicte extrem de dure. Cu excepţia Azerbaidjanului, ţară care deţine importante resurse de petrol, cele mai multe republici din regiune nu au reuşit să aibă o economie performantă după destrămarea Uniunii Sovietice. Acest lucru a generat, deseori, tensiuni sociale. Influenţa rusească în regiune este enormă.

Abhazia, o altă regiune tensionată, şi-a declarat în 1999 independenţa faţă de Georgia. În lupta pentru obţinerea autonomiei, economia Abhaziei a clacat, ceea ce a determinat Rusia să îşi sporească influenţa în această zonă, investind masiv. Începând din 2010, rachetele antiaeriene ruseşti au fost amplasate în Abhazia.

Osetia de Sud

Recunoscută de Rusia ca stat independent în urma războiului din Georgia din 2008, Osetia de Sud este astăzi extrem de izolată, o enclavă dependentă aproape în totalitate de banii ruseşti. De ani de zile, Osetia de Sud - 70 000 de locuitori - solicită alipirea la Federaţia Rusă.

Inguşeţia, o mică republică autonomă din Federaţia Rusă, cu o majoritate musulmană, în care etnia joacă un rol extrem de important

Cecenia şi-a declarat în 1991 independenţa de Rusia. Trei ani mai târziu, Kremlinul a trimis trupe în zonă pentru a-şi reconsolida autoritatea. Războiul care a început în Cecenia s-a terminat, în 1996, cu o înfrângere usturătoare a Rusiei. În 1999, trupele ruseşti au revenit în Cecenia. Şomajul şi sărăcia continuă să macine societatea, în pofida banilor pompaţi de Rusia în reconstrucţie. În Cecenia locuiesc aproximativ 1,3 milioane de oameni.

Daghestanul, considerat unul dintre cele mai periculoase locuri din lume, este la rândul său o republică autonomă din Federaţia Rusă. Din cei aproape 3 milioane de oameni care locuiesc aici, cei mai mulţi sunt musulmani. Deşi etnicii ruşi reprezintă doar 3,5 la sută din populaţie, limba oficială este cea rusă. Autorităţile din Daghestan sunt considerate apropiate de Moscova, însă şi extrem de corupte.