1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Despre bilanţuri şi teste

Turneul preşedintelui Bush în Europa se află şi astăzi în centrul atenţiei presei germane.

default

Preşedintele Bush îşi ia adio.

Mitteldeutsche Zeitung din Halle trasează bilanţul întâlnirii de vârf dintre cancelarul Angela Merkel şi preşediuntele George W. Bush:

Deutschland USA George Bush und Angela Merkel in Meseberg

Preşedintele SUA, George W. Bush, şi cancelarul german, Angela Merkel, la palatul Meseberg

„Este apăsătoare constatarea că nu s-a clintit nimic în conflictul nuclear iranian. (…) Întâlnirea de la palatul Merseberg a fost amiabilă, dar n-a prilejuit un schimb de cadouri politice de rămas-bun”.

Acestea sunt celebrate în schimb la Roma, scrie S ü ddeutsche Zeitung, titrând: „Daruri la Villa Madama. Bush şi Berlusconi îşi fac reciproc cadouri generoase - preşedintele SUA îşi oferă sprijinul în politica externă italiană faţă de Iran, iar il Cavaliere în Afganistan”.

Braunschweiger Zeitung se exprimă mai aspru la adresa preşedintelui Bush. „Puterea SUA în slujba libertăţii a căpătat, în timpul erei Bush, aidoma mandatului incalificabilului Richard Nixon, o faţă urâtă. Ar fi bine, potrivit ziarului, că Bush pleacă. Şi că SUA dispun de rezerve imense de regenerare”.

Cotidianul regional din Braunschweig nu este însă singurul care condamnă politica administraţiei Bush. De aceea, Frankfurter Allgemeine Zeitung se simte obligat să atragă atenţia, pe fundalul numeroaselor voci critice din presa germană, că: „Reproşurile se referă mai ales la faptul că Washington-ul şi-a folosit, în timpul mandatului Bush, puterea în mod greşit şi contraproductiv. Intervenţia militară din Irak confirmă, din păcate, în mare parte criticile. Dar reproşul major conform căruia preşedintele Bush nu s-ar fi implicat îndeajuns în folosul drepturilor omului, este ingrat. Marii moralişti ai politicii mondiale, europenii, nu şi-ar fi mânjit mâinile în Afganistan sau Irak. UE s-ar fi mulţumit probabil până în ziua de azi cu condamnarea verbală a terorii dictaturilor lui Saddam şi a talibanilor”, scrie FAZ.

Cartonaş roşu pentru Europa ?

Tema zilei în plan internaţional este,

BdT EU Vertrag Referendum Stimmungsbarometer

Irlandezii pro şi contra Tratatului de la Lisabona

desigur referendumul din Irlanda cu privire la Tratatul de reformă pentru Europa.

Cotidianul conservator Die Welt comentează momentul recurgând la metaforele din lumea fotbalului: „De luni de zile, întreaga Europă se poartă faţă de Irlanda cu mânuşi de catifea. Concesiile Bruxelles-ul faţă de micul popor insular au depăşit toate limitele, dosarele critice au fost puse deoparte, politicienii se întrec în laude şi aprecieri ditirambice faţă de ţară şi poporul ei. Nici un cuvânt supărător n-a avut voie să-i sperie pe încăpăţânaţii irlandezi, care votează astăzi Tratatul de la Lisabona. Cu toate acestea, „no”-ul celor trei milioane de locuitori ameninţă să arunce întregul continent, cu cele 500 de milioane de locuitori ai săi, într-o criză adâncă. Dacă sondajele se confirmă, atunci irlandezii vor arăta Europei probabil cartonaşul roşu”.

S ü ddeutsche Zeitung comentează unul din motivele nemulţumirii irlandezilor, şi anume recenta alocuţiune a Ministrului francez de Externe, Bernard Kouchner:

„Lui Kouchner i-a reuşit figura de a distruge, cu doar câteva cuvinte, toate eforturile elitei politice din Dublin în favoarea ratificării Tratatului de la Lisabona. (…) ´Vor vedea ei, irlandezii, ce urmări va avea respingerea tratatului, pentru ei în primul rând !´, îi ameninţa Kouchner din Paris, acuzându-i în acelaşi timp pe irlandezi de nerecunoştinţă faţă de UE care i-a îndopat în ultimele decenii cu subvenţii. (…) Kouchner a reactivat toate clişeele conform cărora marile state europene încearcă să le domine pe cale mici. (…) Apoi, există şi alte motive de nemulţumire legate de Tratatul de reformă. Existenţa unui preşedinte al UE pe care poporul să nu-l poată alege, irită o naţiune care a fost secole de-a rândul dominată de o putere străină. (…) Indiferent cum se va manifesta votul irlandezilor”, conchide editorialistul, „un lucru e sigur, şi anume că în chestiunile europene, elita politică rareori reuşeşte să-şi înţeleagă electoratul, tratându-l, în consecinţă, cu aroganţă”.

Testul de încetăţenire - un test de loialitate ?

Cel mai controversat subiect al zilei în

Symbolbild Einbürgerung Reisepass Frau mit Kopftuch

Râvnitul paşaport german

plan intern este noul test de încetăţenire pentru străini.

Ziarul Die Welt respinge criticile la adresa testului de limbă şi cultură germană, întrebându-se pe prima pagină: „Care e diferenţa dintre Germania şi SUA ? În SUA, nu doar că se înghesuie imigranţii, dar ei se supun fără să clipească atât testului de limbă, cât şi examinării atente a înclinaţiilor lor politice, a substratului lor etnic şi a culturii lor generale în domeniul civic. Desigur că acest test presupune exersarea şi memorarea unui mare volum de cunoştinţe. Cu timpul însă, ritualurile patriotice se înrădăcinează pe nesimţite în viaţa cotidiană. Un exemplu strălucitor este Arnold Schwarzenegger care, astătzi, este guvernatorul Californiei. Asta înseamnă integrare. Germania, în schimb, mai are de învăţat. Istoria ei a stat prea mult timp sub semnul excluderii. (…) De aici rezultă şi cel mai stupid argument al criticilor testului de încetăţenire: ‚Nu ne-am descurcat şi fără el până acum ? Şi apoi, câţi germani ar eşua lamentabil la acest test ?’ ".

Şi Frankfurter Rundschau consideră disputa pe marginea testului exagerată, dat fiind numărul modic de cereri de încetăţenire, comparativ cu alte ţări. „Străinii nu se simt atât de atraşi de Germania, pe cât ar trebui astfel încât naţiunea campioană la export să-şi poată menţine titlul pe termen lung”.

Iar M ä rkische Oderzeitung constată că acest test nu garantează nicidecum loialitatea viitorilor cetăţeni germani. Mult mai potrivit ar fi un curs de integrare, care să le ofere candidaţilor şansa de a se lămuri ei înşişi de ce îşi doresc să devină germani.