1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Despăgubiri de război: da sau ba?

Guvernul elen reformulează pretenţiile la adresa Germaniei privind despăgubirile de război. Chiar dacă cererile Atenei nu sunt, neapărat, nejustificate, şansele de a obţine câştig de cauză sunt foarte reduse.

Prejudiciile au fost generate acum mai bine de şapte decenii. Ocupaţia germană din timpul celui de-al doilea Război Mondial s-a soldat cu moartea a mii de greci, infrastructura a fost distrusă, iar Grecia a fost constrânsă să-i acorde Germaniei naziste o serie de împrumuturi. Pentru guvernul de la Berlin, lucrurile sunt, însă, clare: "Germania este permanent conştientă de răspunderea istorică a suferinţei pe care nazismul a provocat-o multor ţări europene", a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Steffen Seibert.

Cu toate acestea, sub aspect "politic şi juridic", despăgubirile de război sunt un capitol închis. "Nu vom purta negocieri cu grecii", a afirmat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului Federal al Finanţelor, Martin Jäger. Poziţia cancelariei de la Berlin se bazează pe acordul încheiat, în anii 60, cu mai multe guverne europene, în urma căruia s-au achitat Atenei compensaţii în valoare de 115 milioane de mărci germane. În plus, de-a lungul timpului, au fost creat un amplu sistem de reglementări compensatorii, inclusiv în beneficiul Greciei.

Fără tratat de pace - fără bani

Dar Atena nu se lasă. "Grecii au încercat de mai multe ori, în diverse instanţe, să obţină despăgubiri. Fără succes", afirmă specialistul în drept constituţional, prof. Ulrich Battis. Lucrul acesta nu înseamnă, însă, şi că şansele lor sunt nule: "Acordul de la Londra, încheiat între Germania şi foştii săi adversari, stipula că reglarea datoriilor de război este condiţionată de semnarea unui tratat de pace.

După reunificarea celor două state germane postbelice, Germania a evitat să încheie un asemenea tratat", afirmă Battis. În condiţiile în care un asemenea contract nu există, nici grecii nu primesc nimic.

Das Goethe Institut von Athen

Institutul Goethe, Atena

Volumul despăgubirilor egal cu cel al datoriilor suverane

Tocmai la acest aspect s-a referit premierul Alexis Tsipras , în discursul său rostit în Parlament, unde a vorbit despre "trucuri juridice" din partea Germaniei. "Solicitările Greciei sunt oarecum legitime. Însă toate părţile implicate au semnat atunci un acord pe care nu germanii l-au dictat", afirmă prof. Battis.

Tsipras nu a rostit sume. În schimb, cotidianul elen "To Vima" a făcut-o: aproximativ 300 de miliarde de euro. Coincidenţă sau nu, exact valoarea datoriilor suverane ale ţării. La nevoie, ministrul elen al Justiţiei, Nikos Paraskevopoulos, chiar ar pune sechestru pe bunurile imobiliare ale Germaniei, ca Institutul Goethe sau Institutul Arheologic. În opinia deputatului liberal Alexander Graf Lambsdorff (FDP), măsura ar "contraveni justiţiei": "În loc să lupte cu trecutul, guvernul de la Atena mai bine ar începe lupta pentru viitor."

Ameninţările ministrului elen al Justiţiei nu sunt o noutate. Cu ani în urmă, grecii s-au grăbit să evalueze clădirea Institutului Goethe din Atena în vederea unei eventuale executări silite, numai că Grecia a pierdut procesul. Legat de aşa-numitele "credite de ocupaţie", pretenţiile Atenei ar fi de 11 miliarde de euro - sumă calculată de guvernul fostului premier, creştin-democratul Antonis Samaras.