1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Desfiinţarea “indulgenţelor” universitare

Senatul a adoptat un proiect de lege iniţiat de senatorii Petru Filip şi Lucian Croitoru, care îşi propune să ofere sistemului de educaţie universitară o bază mai echitabilă.

default

Fostul premier Emil Boc spusese într-o şedinţă de grup că “e mai bine să plece Petru Filip la USL decât să votăm proiectul lui de lege”. Dar în ciuda opoziţiei fostului premier, Senatul a adoptat această iniţiativă legislativă menită în primul rând să desfiinţeze locurile cu taxă din facultăţile de stat.

Proiectul de lege, iniţiat anul trecut de senatorul ex-PDL Petru Filip, împreună cu senatorul PDL Cătălin Croitoru, se înscrie pe linia unei reforme pozitive menite să redea învăţământului academic rigoarea, onestitatea şi gravitatea pe care le-a avut cândva. Începutul l-a făcut fostul ministru, Daniel Funeriu, care a organizat un bacalaureat corect şi care a împărţit universităţile pe categorii valorice. Chiar dacă ierarhizarea a fost contestată, distincţiile de valoare sunt întotdeauna binevenite. Urmarea excelentă a fost făcută de noul ministru Cătălin Baba care a emis un ordin pe baza căruia pot fi reinstituite examenele de admitere la universitate. Or, proiectul de lege semnat de senatorii Petru Filip şi Cătălin Croitoru reprezintă o bună continuare a acestei reforme, deoarece este de natură să limiteze afluenţa de studenţi fără calificarea necesară, să sporească nivelul exigenţei şi totodată să ofere sistemului de educaţie o bază echitabilă. Pe lângă o serie întreagă de prevederi legate de autonomia universitară, legea lui Filip şi Croitoru desfiinţează locurile cu taxă din învăţământul public. Este o măsură logică şi morală în acelaşi timp.

Potrivit unui sistem mixt, rezultat în urma unor compromisuri treptate şi lispite de justificări academice, o facultate de stat oferă un număr de locuri gratuite şi un alt număr de locuri cu taxă. Este o formă stranie de a-i pune pe studenţii mai slabi alături de cei buni în virtutea faptului că plătesc o sumă de bani. Universităţile româneşti din ultimii ani au ajuns din cauza bugetelor reduse să emită un soi de “indulgenţe”, numite locuri cu taxă şi locuri pentru studenţii străini. Cu alte cuvinte cine plăteşte este scutit în bună măsură de performanţe intelectuale. Reforma Funeriu nu a avut curajul să separe apele de uscat: învăţământul public să rămână gratuit pentru toată lumea, iar învăţământul privat să-şi aibă propriile sale reguli cu totul distincte. Chiar dacă se reinstituie examenele severe de altădată, ele ar fi grav relativizate dacă cei cu bani şi cu note mai slabe ar fi admişi pe locurile cu taxă, alături de ceilalţi. Este ciudat modul în care tranziţia românească a reuşit să echivaleze banii părinţilor cu meritele intelectuale ale candidaţilor.

Proiectul lui Filip şi Croitoru conţine şi o prevedere care limitează numărul studenţilor în funcţie de numărul profesorilor. Este de asemenea o prevedere firească, căci, chiar dacă proporţia poate fi discutată, limitarea locurilor este obligatorie. Scandalul Universităţii Spiru Haret a fost elocvent: acolo se ajunsese la un număr uriaş de studenţi care parcurgeau materii şi examene fictive, trecând printr-un proces pur birocratic. O industrie teribilă de diplome care ar fi trebuit să fie sancţionată cu desfiinţarea instituţiei. Doar anumite protecţii politice sus-puse au împiedicat această măsură logică şi morală.

În fine, de ce iniţativa legislativă a senatorilor Filip şi Croitoru nu ar fi trebuit să fie susţinută, Emil Boc nu a spus. Or, argumentaţia era mai importantă decât afirmaţia în sine. Emil Boc prin felul eliptic în care anunţă decizii politice nu face decât să provoace suspiciuni. Cine are interesul să conserve sistemul universitar corupt de astăzi? Corupt nu în sensul în care administraţia financiară este coruptă, ci în sensul că nu mai poate, în forma actuală de organizare, să opereze o reală selecţie intelectuală. Sărăcia bugetelor, compromisurile mici şi repetate făcute an de an, toate au dus la sistemul de astăzi în care performanţa pare ceva din alte vremuri sau de pe altă planetă.

Iniţiativa legislativă a celor doi senatori a fost adoptată de Senatul dominat de Opoziţie după ce fusese adoptată tacit la Camera Deputaţilor. Urmează să vedem ce opinie va avea preşedintele Traian Băsescu, dar dacă va fi cu adevărat consecvent cu principiile afişate în ultimii ani ar trebui să promulge legea.