1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Desemnarea noilor procurori anti-corupţie

Un membru CSM, judecătorul Cristi Danileţ, a făcut o propunere de modificare a procedurii de numire a procurilor menită să împiedice conivenţele secrete.

Problemele nerezolvate sau rezolvate sumar, de circumstanţă, revin ca fantomele. Aşa este şi problema numirii procurorilor. Sunt cel puţin 10 ani de când subiectul e dezbătut cu aprindere, dar niciodată soluţia adoptată nu a fost acceptată de toată lumea, fiind invariabil repusă în discuţie. Este bine ca procurorii investiţi cu putere să fie desemnaţi de ministrul Justiţiei? Sau ar fi mai potrivit ca puterea executivă şi, în subsidiar, politicul să fie completamente exclus din acest mecanism?

Cu ani în urmă PSD privilegia varianta ”depolitizării” procedurilor de numire ca să evite ca rivalii politici să numească în fruntea parchetelor oameni ”periculoşi”. PSD pleda pe atunci pentru deplina independenţă a corpului magistraţilor care, prin intermediul CSM, i-ar fi desemnat în mod suveran pe şefii parchetelor. Subiectul nu era însă pur teoretic. PSD exercita o mare influenţă informală asupra vechilor magistraţi în virtutea relaţiilor moştenite din anii comunismului. O solidaritate spontană şi care nu avea nevoie de confirmări domnea în acea zonă a societăţii care nu fusese dizlocată de revoluţie şi nici de reformele ulterioare. Aşadar PSD dorea autonomia deplină a magistraţilor în rândurile cărora putea găsi la nevoie o ambianţă favorabilă.

Alianţa PNL-PD din 2004 solicita, dimpotrivă, o implicare activă a politicului şi investirea unor procurori cu puteri mari şi mai ales cu dorinţa de a iniţia anchete decisive împotriva unor politicieni acuzaţi de corupţie. După aproape 8 ani de la acele reforme bilanţul e pozitiv, dar umbrit totuşi de multe suspiciuni. Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat în cursul unui proces emblematic, dar au fost oare investigaţi cu aceeaşi asprime şi politicienii proveniţi din tabăra opusă? Aceasta este suspiciunea care apasă asupra unui bilanţ, în linii mari, pozitiv. Un caz de asemenea emblematic, deşi de mai mică amploare decât al fostului premier Adrian Năstase, ar fi acela al Monicăi Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului, care se bucurase de prietenia familiei prezidenţiale. E greu de apreciat totuşi cursul acestui proces, mai ales că majoritatea PDL a blocat în Parlament percheziţia calculatoarelor, îngreunând sarcina procurorilor. De aceea speculaţiile şi zvonurile neplăcute au continuat să se amplifice în jurul relaţiilor dintre fostul ministru şi familia preşedintelui Traian Băsescu.

Astăzi când USL a preluat guvernarea, subiectul mecanismului de desemnare a procurorilor a revenit în centrul dezbaterilor. Comisia Europeană a cerut primului ministru Victor Ponta să adopte un mecanism nou, transparent. A fost evident că, bazîndu-se pe antecedentele acestei formaţiuni, Comisia nu se încrede în procurorii pe care i-ar numi guvernul USL şi solicită adoptarea unor reguli noi. Dezbaterea a fost iniţiată recent de judecătorul Cristi Danileţ care a propus un mecanism, care ar satisface şi exigenţele formulate la Bruxelles. Cristi Danileţ face, de altfel, o trimitere expresă la ultimul raport al Comisiei, propunând în esenţă ca toate procedurile de desemnare şi numire să se desfăşoare în prezenţa publicului. Aşadar orice înţelegere secretă între ministrul Jusiţiei şi cel desemnat ar fi din start împiedicată.

Oficial nu s-a înregistrat până acum nicio reacţie. Dar primul ministru şi ministrul Justiţiei Mona Pivniceru, în special, vor trebui să ia o decizie, mai ales că în toamnă va fi formulat un nou raport al Comisiei.

Chiar dacă la prima vedere suspiciunea care planează asupra noului guvern şi intenţia vădită de a limita prerogativele noului ministru al Justiţiei par neconvenabile majorităţii actuale, totuşi avantajele sunt precumpănitoare. Se poate remarca uşor că asemenea propunere limitează forţa politică a USL, dar că limitează deopotrivă puterea preşedintelui Traian Băsescu. Conivenţele secrete, deşi nu imposibile, vor fi mult mai greu de realizat.

Dacă o asemenea procedură, mult mai transparentă, ar fi guvernat la numirea procurorilor actuali, multe suspiciuni ar fi putut fi înlăturate.