1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Deschidere fără precedent a Turciei faţă de kurzi

Întâlnirea de săptămâna trecută între premierul turc Recep Erdogan şi preşedintele regiunii autonome kurde din nordul Irakului, Maddoud Barzani, reprezintă începutul unei noi ere a relaţiilor dintre Turcia şi kurzi.

default

Recep Tayyip Erdogan şi Massoud Barzani

Întâlnirea de săptămâna trecută între premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele regiunii autonome kurde din nordul Irakului, Maddoud Barzani, reprezintă începutul unei noi ere a relaţiilor dintre Turcia şi kurzi.

Conform versatului politician kurd, Hasim Hasimi, natura istorică a evenimentului petrecut în oraşul Diyarbakir este greu de ignorat. "Întâlnirea celor două mari figuri simbolice ale regiunii anunţă începutul unor vremuri noi", a declarat, pentru Deutsche Welle, politicianul kurd.

"Pentru prima oară, la Diyarbakir, premierul turc a folosit termenul de Kurdistan. Am văzut drapelele Turciei şi Kurdistanului fluturând unul lângă celălalt. Toate tabuurile au fost spulberate", mai spune politicianul.

Ani de zile, kurzii din Turcia au fost privaţi de drepturile lor politice şi culturale. Guvernul de la Ankara a fost, permanent, preocupat de menţinerea integrităţii teritoriale, privind cu maxime suspiciuni orice fel de mişcări politice kurde.

Oficialii turci au evitat să folosească termenul de "Kurdistan" chiar şi când s-au referit la administraţia semi-autonomă existentă la graniţa de nord cu Irakul, a cărei titulatură oficială este Guvernul Regional al Kurdistanului şi al cărei preşedinte a devenit un aliat important al Turciei.

O Turcie încrezătoare în ea însăşi

Statul turc a înaintat, treptat, înspre o mai mare recunoaştere a intereselor kurde, mai ales în contextul negocierilor pentru aderarea la UE. Însă întâlnirea de la Diyarbakir face ca acest proces de deschidere a Turciei să atingă noi culmi, crede jurnalistul Sedat Bozkurt.

"Diyarbakir este un fief pro-kurd. Faptul că statul turc reuşeşte să se întâlnească aici cu un lider kurd, înconjurat de drapele kurde, este semnificativ", spune Bozkurt. Jurnalistul apreciază, de asemenea, că evenimentul de săptămâna trecută relevă încrederea în forţele proprii a statului turc. "În al doilea rând, indică şi încrederea pe care guvernul de la Ankara o are în kurzi, renunţând la îngrijorările de odinioară, privind dorinţa acestora de separare şi divizare".

În patru ţări din regiune există zone în care populaţia kurdă este majoritară - Turcia, Iran, Siria, Irak. Cea mai mare populaţie kurdă se află însă în Turcia, aproximativ 15 milioane.

Timp de 29 de ani, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a condus o campanie armată pentru autonomie, în decursul căreia au murit peste 45.000 de persoane. Anul acesta, în martie, Abdullah Öcalan, liderul PKK, aflat într-o închisoare turcească, a cerut adepţilor săi încetarea focului şi retragerea de pe teritoriul Turciei.

Calculul politic al lui Erdogan

Jurnalistul Sedat Bozkurt spune că întâlnirea lui Erdogan cu Barzani ajută procesul de reconciliere cu populaţia kurdă. Pe de altă parte, în spatele acestei mişcări, se ascunde o importantă motivaţie politică.

Argumentul ziaristului turc este că, deşi majoritatea kurzilor sprijină de mult timp mişcarea conservatoare-tradiţională a lui Barzani - Partidul Democratic din Kurdistan - conflictul armat i-a determinat pe kurzi să se îndrepte către PKK.

Prin deschiderea manifestată faţă de Barzani, Erdogan urmăreşte apropierea politicii acestuia de Ankara, aşa încât premierul turc să o poată "aborda" mai uşor. "Practic, Erdogan încearcă să diversifice, cât de mult se poate, opţiunile politice din sânul comunităţii kurde", mai spune Bozkurt.

Astfel, influenţa crescândă a lui Barzani s-ar putea dovedi eficientă în tentativa de estompare a înclinaţiei pro-PKK a kurzilor. De altfel, unii reprezentanţi ai formaţiunii pro-kurde KDP, care se hrăneşte din acelaşi bazin electoral ca PKK, au criticat public cooperarea lui Barzani cu Erdogan.

Rivalitate

PKK şi KDP au fost, multă vreme, divizate de numeroase rivalităţi, care au culminat, în anii '90, cu înfruntări foarte dure în nordul Irakului. Recentele evenimente din Siria au condus la o amplificare a rivalităţii dintre cele două formaţiuni. PYD, o grupare a kurzilor sirieni, afiliată PKK, militează pentru autonomie în zonele locuite de kurzi din Siria, motiv pentru care, KDP şi Barzani, privesc această grupare stângistă ca un rival în lupta pentru conducerea transnaţională a kurzilor.

Politicianul kurd, Hasim Hasimi, spune că diferenţele de opinie şi competiţia între cele două grupări kurde sunt absolut normale. "Semnificativ în acest moment este faptul că, la Diyarbakir, atât Erdogan, cât şi Barzani, au făcut un apel la unitate, nu la confruntare", a declarat Hasimi.